Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că Ucraina și Rusia ar fi ajuns la un acord privind încetarea loviturilor asupra obiectivelor energetice reciproce. Potrivit liderului de la Casa Albă, ambele state s-au angajat să evite aceste atacuri în cadrul conflictului în desfășurare.Anunțul a fost făcut de liderul american prin intermediul rețelei sale de socializare, Truth Social.„Ucraina a fost de acord să nu lovească infrastructura energetică a Rusiei. Rusia a fost de acord să facă același lucru! Creșterea prețurilor globale la motorină este cauzată în mare parte de războiul dintre Rusia și Ucraina, nu de Iran”, a scris Trump în mesajul său.Deși declarația președintelui american a atras imediat atenția comunității internaționale, nici autoritățile de la Kiev, nici cele de la Moscova nu au confirmat deocamdată existența unei astfel de înțelegeri sau a vreunui armistițiu parțial pe segmentul energetic.

Doi cetățeni ai Republicii Moldova și-au pierdut viața într-un grav accident rutier produs în județul Vaslui, România. Autoturismul în care se aflau a intrat în coliziune cu un autocamion, pe centura municipiului Bârlad.Informația a fost confirmată de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău. Potrivit autorităților, victimele sunt o tânără, născută în anul 2005, și un tânăr, născut în anul 2001, cei doi nefiind căsătoriți.Consulatul General al Republicii Moldova la Iași s-a autosesizat imediat și a intrat în legătură cu familiile victimelor. Reprezentanții misiunii diplomatice acordă asistența consulară necesară și oferă sprijin pentru formalitățile de repatriere a corpurilor neînsuflețite.Autoritățile române competente desfășoară cercetări la fața locului pentru a stabili cu exactitate toate circumstanțele în care s-a produs tragedia.Ministerul Afacerilor Externe a transmis un mesaj de condoleanțe, exprimând „sincere condoleanțe familiilor și apropiaților celor doi cetățeni moldoveni care și-au pierdut viața în acest tragic accident”.

Pe măsură ce al doilea și ultimul mandat al președintelui Emmanuel Macron se apropie de final, scena politică din Franța se îndreaptă spre o posibilă alternanță de putere. Un sondaj recent arată că Marine Le Pen, liderul formațiunii Rassemblement National (RN), se menține pe primul loc în intențiile de vot, în timp ce opțiunile reprezentate de Jean-Luc Mélenchon se situează pe poziția secundă în majoritatea scenariilor, evidențiind o dinamică electorală în plină transformare, potrivit Reuters.Conform unui sondaj realizat de institutul Toluna Harris Interactive în perioada 8–10 septembrie, Marine Le Pen ar obține între 33% și 36% din sufragii în primul tur al scrutinului prezidențial din 2027, în funcție de scenariile luate în calcul de sociologi.De cealaltă parte, Jean-Luc Mélenchon, candidatul formațiunii La France Insoumise (LFI), este cotat cu 15,5% până la 17% din intențiile de vot, reușind să acceadă în turul al doilea în cel puțin trei din cele cinci scenarii testate. Datele indică faptul că, într-o eventuală finală directă, Le Pen s-ar impune în fața acestuia.În spectrul centrist, fostul prim-ministru Édouard Philippe rămâne singurul reprezentant care îl depășește pe Mélenchon într-unul dintre scenarii sau se menține la egalitate în altul, în timp ce ceilalți competitori din zona moderată se află la distanță în opțiunile electoratului.Contextul actual, marcat de finalul mandatului prezidențial și de o economie confruntată cu dificultăți, deschide calea formațiunilor care propun o agendă alternativă la actuala guvernare.Atât Marine Le Pen, cât și Jean-Luc Mélenchon au o prezență constantă în cursa pentru Palatul Élysée, având la activ câte trei candidaturi anterioare (2012, 2017 și 2022). Le Pen a ajuns în turul decisiv în ultimele două scrutinuri, în timp ce Mélenchon a concurat constant pentru a prinde finala prezidențială.

Procurorii Anticorupție au solicitat pedepse grele cu închisoarea pentru fostul prim-ministru Iurie Leancă și mai mulți foști înalți demnitari, vizați în dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. Solicitările au fost formulate luni, 14 septembrie, de către procurorul Victor Muntean, odată cu începerea dezbaterilor judiciare la Judecătoria Chișinău.În cadrul ședinței de judecată, acuzarea a cerut condamnarea principalilor figuranți la câte șase ani de închisoare:  Iurie Leancă, fost prim-ministru; Valeriu Lazăr, fost ministru al Economiei; Tudor Copaci, fost director general al Agenției Proprietății Publice (APP); Angela Susanu, fosta directoare adjunctă a APP; Petru Jardan, fost director general interimar al Aeroportului Internațional Chișinău; Alexandru Ciutac, fost director financiar al întreprinderii.De asemenea, procurorii au solicitat câte cinci ani de închisoare pentru Maria Șendilă (fosta șefă adjunctă a Direcției administrarea proprietății publice a APP) și Alla Țubari (șefa Serviciului analiză economică a aeroportului).Dosarul penal privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău a fost trimis în judecată în mai 2023. Potrivit probatoriului prezentat de Procuratura Anticorupție, statul ar fi fost prejudiciat cu peste 392 de milioane de lei în urma tranzacției efectuate în anul 2013.Anchetatorii susțin că întregul proces de concesionare ar fi fost mimat și desfășurat în interesul unei „organizații criminale”. Printre acțiunile incriminate se numără reducerea cotei din profit care revenea bugetului de stat, de la 8% la doar 1%.Dezbaterile judiciare reprezintă una dintre ultimele faze ale examinării unei cauze penale în primă instanță, înainte de pronunțarea sentinței. Toți inculpații pledează nevinovați și beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o decizie definitivă a instanței.

Valul de scumpiri la carburanți continuă să pună presiune pe șoferi și economie. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a stabilit noile prețuri maxime de comercializare a produselor petroliere, valabile pentru ziua de mâine, 15 septembrie. Potrivit noilor date, atât motorina, cât și benzina înregistrează creșteri semnificative, apropiindu-se vertiginos de recordurile istorice.Noile prețuri stabilite de ANRE:  Benzina A95 – 33,26 lei/litru (o scumpire de 22 de bani) Motorina – 34,97 lei/litru (o scumpire considerabilă de 51 de bani)Motorina, la un ban de recordul istoricCea mai alarmantă evoluție se atestă în cazul motorinei, al cărei preț se apropie din nou de nivelul maxim înregistrat în aprilie. Cu o majorare de 51 de bani într-o singură zi, un litru de motorină va costa marți 34,97 de lei – fiind la doar un singur ban distanță de cel mai mare preț stabilit vreodată la pompă în Republica Moldova.Nici șoferii care utilizează benzină nu scapă de scumpiri. Începând de mâine, un litru de benzină A95 va fi comercializat în stațiile de alimentare cu cel mult 33,26 lei. Noul tarif este cu doar 64 de bani mai mic decât recordul absolut înregistrat în iunie 2022, când un litru de benzină ajunsese la 33,90 de lei.

Jurnalista Natalia Morari a reacționat la declarațiile președintelui Parlamentului și liderului PAS, Igor Grosu, potrivit cărora instituțiile statului urmăresc „foarte atent” proiectele apărute recent, inclusiv „mediile academice”, și că, dacă acestea nu vor acționa, „o să cerem insistent”. Morari susține că afirmațiile lui Grosu ar demonstra existența unei urmăriri motivate politic împotriva sa și le leagă de activitatea sa jurnalistică și de lansarea VOX Academy. Într-un editorial, Morari afirmă că puterea ar fi intrat în „panică” după anunțarea, la sfârșitul lunii iulie, a VOX Academy, pe care o descrie drept o școală de gândire și leadership menită să dezvolte gândirea critică, transmite Telegraph.md. Potrivit jurnalistei, după anunțarea proiectului ar fi început mai întâi atacuri în presă, urmate ulterior de declarații publice ale unor reprezentanți și susținători ai guvernării.„De întâi au venit atacuri mediatice prin presa lor de curte. Totul, ca și de fiecare dată la ei, a arătat ca o campanie bine orchestrată de linșaj mediatic bazată pe ZERO fapte. O orchestră întreagă de voci dirijate, o singură țintă, un singur comanditar”, a declarat Morari.Aceasta consideră că declarațiile făcute de Igor Grosu în emisiunea de la Jurnal TV ar fi scos la iveală motivul real al acțiunilor îndreptate împotriva sa. Morari susține că activitatea sa jurnalistică ar reprezenta cauza, iar verificarea finanțării ar urma să fie utilizată drept pretext formal.„Adică, adevărata cauză este activitatea mea jurnalistică, iar pretextul formal este finanțarea, indiferent care ar fi ea, ea a fost deja definită de Cozer și Grosu ca fiind rusă”, a spus jurnalista.Morari merge mai departe și susține că întrebarea adresată lui Grosu în emisiune ar fi fost convenită în prealabil. Ea interpretează răspunsul liderului PAS drept o confirmare că ar exista deja o investigație în privința sa și se întreabă în ce temei președintele Parlamentului ar putea cunoaște asemenea informații.„Întrebarea a fost pusă special, a fost pusă prin înțelegere. Iar răspunsul lui Grosu, care a confirmat că ancheta se desfășoară și că, dacă nu va da rezultate, vor cere aceste rezultate de la organele de drept – acesta este un autodenunț ca la carte. Spuneți-mi, din care motiv ar trebui președintele parlamentului să fie la curent cu o anchetă care se desfășoară împotriva unei jurnaliste oarecare? Aceasta dovedește o urmărire motivată politic. Și nimic altceva. Aceasta demonstrează doar că adevărata cauză este cuvântul meu, convingerile mele și opinia mea”, a declarat Natalia Morari.Jurnalista afirmă că acuzațiile privind presupusa propagandă sau legăturile cu Rusia sunt lansate fără prezentarea unor dovezi și susține că scopul ar fi discreditarea vocilor critice.„Tot ce pot face ei este să pună etichete. ‘Ea minte!’ – dar unde anume minte, nimeni nu spune. ‘Ea promovează narative rusești’ – dar care rusești și de ce sunt anume rusești, nimeni nu spune. Pentru că nu au ce spune. ‘Ea este mâna Moscovei’, ‘agent FSB’ – dar nimeni nu oferă dovezi pentru asta”, a spus Morari.Aceasta acuză guvernarea că, în locul unei confruntări publice prin argumente, ar recurge la instituțiile statului și la verificarea surselor de finanțare ale proiectelor sale.„De unde au luat microfonul? De unde au luat bani ca să cumpere camera? De unde au birou? De unde plătesc salarii? Și, în general, din ce bani trăiesc? Hai să le creăm probleme – nouă nu ne trebuie dovezi”, a declarat Morari, prezentând astfel modul în care, în opinia sa, ar acționa actuala putere.Morari leagă presiunile reclamate și de VOX Academy, afirmând că proiectul ar deranja guvernarea tocmai prin obiectivul său de a forma persoane cu gândire critică.„Oamenii care gândesc sunt o amenințare. Cei care pun întrebări incomode sunt o amenințare. Oamenii liberi sunt o amenințare existențială pentru ei. Pentru ei ar fi ideal să fie doar PAS și pământ total ars în jur”, a declarat jurnalista.Reacția vine după ce, pe 10 septembrie, Igor Grosu a declarat la Jurnal TV, în contextul unei discuții în care au fost invocate Natalia Morari și o „academie”, că instituțiile statului cunosc despre „mediile academice apărute de curând” și le „urmăresc foarte atent”.„Doar un lucru pot să vă spun, nici instituțiile noastre nu stau și dorm. Urmăresc foarte atent și probabil sper, dacă nu, o să cerem insistent, să acționeze în consecință și în cadru legal”, declara Grosu.În editorialul său, Natalia Morari nu anunță că renunță sau suspendă proiectul. Dimpotrivă, aceasta spune că VOX Academy și-a început activitatea și va continua.„Noi însă vrem să trăim într-o societate de oameni liberi și cu gândire critică și exact despre asta va fi școala noastră. Și apropo, felicitați-ne: ieri am deschis ușile și ele vor rămâne deschise și de acum înainte”, a declarat Morari.

Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost traversat neautorizat de două drone în cursul zilei de astăzi, în contextul atacurilor masive lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei, inclusiv în regiunea Odesa. Autoritățile competente au confirmat ambele incidente, subliniind că instituțiile naționale monitorizează permanent situația pentru a asigura securitatea cetățenilor.Primul incident: Pătrunderea în zona PalancaPotrivit datelor oferite de Serviciul Operațiuni Aeriene, prima alertă a fost înregistrată la ora 10:33, când o dronă a pătruns în spațiul aerian național din direcția localității Maiaki (Ucraina).Aparatul de zbor a traversat frontiera de stat în apropierea localității Palanca, înaintând aproximativ 500 de metri în adâncimea teritoriului Republicii Moldova.La ora 10:34, drona a părăsit spațiul aerian național, revenind pe teritoriul Ucrainei pe aceeași direcție.Traversarea ilegală a frontierei a fost confirmată oficial atât de reprezentanții Poliției de Frontieră a Republicii Moldova, cât și de Serviciul de Grăniceri al Ucrainei.UPDATE: Un al doilea aparat de zbor detectat în zona transnistreanăSituația a escaladat la scurt timp printr-un al doilea incident. Serviciul Operațiuni Aeriene a informat că o altă dronă neautorizată a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova la ora 11:09, venind din direcția Ucrainei.Drona s-a deplasat în apropierea localității Cioburciu, îndreptându-se spre localitatea Pervomaisc (pe segmentul transnistrean).La ora 11:19, aparatul a părăsit spațiul aerian național în proximitatea localității ucrainene Cuciurgan, continuându-și deplasarea spre localitatea Stepove, Ucraina.Instituțiile naționale de securitate, în strânsă coordonare cu partenerii externi, continuă monitorizarea riguroasă a situației din regiune.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), sub conducerea procesuală a procurorilor din Procuratura Anticorupție (PA), efectuează acțiuni de urmărire penală într-o cauză privind fapte de corupție comise de persoane cu funcții de răspundere din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Tehnică „InTehAgro” și persoane afiliate unor școli auto din municipiul Chișinău, fiind vizate în total cinci persoane.Potrivit materialelor acumulate în cadrul urmăririi penale, persoane cu funcții de răspundere din cadrul subdiviziunii teritoriale Chișinău a ISST „InTehAgro”, acționând în înțelegere cu persoane din cadrul unor școli auto, ar fi pretins și primit sume cuprinse între 3 000 și 20 000 de lei pentru eliberarea ilegală a unor acte și favorizarea unor proceduri. Mai exact, în schimbul mijloacelor bănești ilicite date direct sau prin intermediari, aceștia ar fi ajutat candidații să obțină permise pentru conducerea de categoria „H”, înmatricularea și reînmatricularea tehnicii destinate exploatării în domeniul construcțiilor și agriculturii, eliberarea rapoartelor de revizie tehnică pentru persoane fizice și juridice, precum și eliberarea certificatelor de înregistrare a gajului.La etapa actuală se efectuează percheziții la domiciliile, automobilele și birourile de serviciu ale unor angajați ai subdiviziunii Chișinău a ISST „InTehAgro”, precum și la domiciliul administratorului unei școli auto din municipiul Chișinău. Persoanele bănuite urmează a fi cercetate în stare de libertate.

O bucătărie de vară din satul Tomai, UTA Găgăuzia, a fost parțial distrusă în urma unei explozii produse de la o butelie de gaz propan-butan. Incidentul a avut loc în dimineața zilei de 14 septembrie 2026, iar în urma deflagrației două persoane au suferit arsuri și au fost transportate de urgență la spital.Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 07:13. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), deflagrația s-a produs ca urmare a unei scurgeri de gaz de la o butelie defectă aflată în interiorul unei bucătării de vară. Din fericire, explozia nu a fost urmată de un incendiu.În urma undei de șoc, tavanul, geamul și ușa de la intrarea în încăperea cu o suprafață de 15 metri pătrați au fost puternic deteriorate.Proprietara locuinței, o femeie în vârstă de 70 de ani, și fratele acesteia, în vârstă de 62 de ani, s-au ales cu arsuri de gradul I și II la membrele superioare și în regiunea feței. Echipajul medical ajuns la fața locului a acordat primul ajutor victimelor, ulterior acestea fiind transportate la spitalul raional pentru îngrijiri de specialitate.Specialiștii urmează să stabilească toate circumstanțele exact în care s-a produs deflagrația.Recomandările IGSU pentru prevenirea tragediilorÎn contextul acestui incident, salvatorii reamintesc populației despre riscurile majore la care se expun utilizatorii de butelii cu gaz propan-butan în locuințe. Pentru a evita situațiile excepționale, IGSU recomandă:  Evitarea exploatării și încărcării buteliilor în interiorul caselor. Amplasarea buteliilor în cutii metalice exclusiv în exteriorul locuințelor, la o distanță de cel puțin cinci metri de la intrare. Păstrarea buteliilor de rezervă strict în aer liber. Apelarea imediată a numărului 112 în caz de scurgeri de gaz sau pericol iminent de explozie.

Compania aeriană FLYONE va continua să opereze zborurile și după 22 septembrie, în pofida expirării termenului-limită impus de autorități privind structura acționariatului. Președintele Consiliului de Administrație al FLYONE Moldova, Vlad Cebotari, dă asigurări că cei circa 400.000 de pasageri care au deja bilete cumpărate vor ajunge la destinație în condiții sigure, fără modificări ale orarului sau prețurilor.Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, în contextul în care la 22 septembrie expiră termenul acordat de Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului, prin care asociații companiei au fost somați să renunțe la participațiile lor.„Nu ne așteptăm ca autoritățile să ia măsuri care ar afecta pasagerii”Întrebat despre soarta zborurilor programate pentru perioada de după 22 septembrie, Vlad Cebotari a subliniat că prioritatea zero a companiei este protejarea intereselor clienților.„În primul rând, FlyOne va acționa cu mare grijă și responsabilitate față de pasagerii săi, care sunt clienții de bază. Venim cu primele asigurări ferme: fiecare pasager care are procurate servicii de transport de la FlyOne pentru cursele care urmează a fi operate va fi transportat la destinație cu aceleași itinerarii, în aceleași zile, fără schimbarea condițiilor de transport, prețuri și așa mai departe”, a declarat Vlad Cebotari.Potrivit oficialului, aproximativ 400 de mii de persoane au cumpărat deja bilete pentru zborurile programate după data de 22 septembrie. Cebotari s-a arătat încrezător că autoritățile statului nu vor întreprinde acțiuni care să prejudicieze direct interesele a sută de mii de cetățeni și oaspeți ai Republicii Moldova.„Nu cred că autoritățile ar face ceva contrar intereselor propriilor cetățeni și ale oaspeților Republicii Moldova, ca să le creeze atât de mari deranjuri și probleme. De aceea, grupul de companii vine cu asigurările că pasagerii nu au de ce să își facă griji”, a punctat președintele CA al FLYONE Moldova.Situația tensionată survine în mai puțin de două săptămâni înainte de expirarea termenului stabilit de autorități în privința acționariatului companiei. Cu toate acestea, Vlad Cebotari a reiterat poziția fermă a fondatorilor: aceștia nu au de gând să se conformeze cerinței de a ceda acțiunile.„Noi am comunicat-o și în repetate rânduri în spațiul public: asociații FLYONE nu intenționează să cedeze participațiunile sale din compania aeriană”, a conchis Cebotari.

Scena politică și judiciară din Ucraina este zguduită de un conflict deschis între șefii instituțiilor de drept. Procurorul general Ruslan Kravchenko, care și-a depus demisia în urma scandalului generat de operațiunea anticorupție „Cartagina”, a anunțat că a semnat notificări de suspiciune penală pe numele directorului Biroului Național Anticorupție (NABU), Semen Krivonos, și al unei persoane apropiate conducerii Procuraturii Anticorupție (SAP).Potrivit unui mesaj video publicat de Ruslan Kravchenko, decizia vine în urma unor probe acumulate anterior.„Bazându-mă pe baza probatoriu adunată, am semnat un aviz de suspiciune pentru directorul NABU, Semen Krivonos. Îl suspectez de falsificare de documente oficiale, obținerea de foloase necuvenite în proporții deosebit de mari, precum și de o adopție fictivă creată cu scopul de a se sustrage de la răspunderea în instanță”, a declarat Kravchenko.O a doua suspiciune vizează o persoană apropiată șefului SAP, fiind legată de influențarea judecătorilor de la Curtea Anticorupție (VAKS), oferirea de mite și facilitarea eschivării de la mobilizare. Kravchenko susține că tocmai aceste dosare penale au fost adevăratul declanșator al „perchezițiilor nocturne de la Oficiul Procurorului General” și că a fost presat politic să renunțe la aceste acțiuni în schimbul garanțiilor de imunitate.Contextul operațiunii „Cartagina”Tensiunile au escaladat la începutul lunii septembrie, când NABU și SAP au făcut publice înregistrări audio din cadrul operațiunii „Cartagina”, deconspirând o organizație criminală care opera în cadrul structurilor Oficiului Procurorului General.Conform anchetei, gruparea – formată din procurori și persoane apropiate acestora – proteja centre de apel frauduloase care înșelau cetățeni ucraineni și străini. Banii obținuți ilegal ar fi fost spălați prin achiziționarea de bunuri imobile de lux, bijuterii și proprietăți în valoare de zeci de milioane de grivne (inclusiv în complexul Bukovel, Kiev și Odesa). În schema investigată apar porecle precum „Cancelar”, „Șef” și „Muza”.Kravchenko afirmă însă că operațiunea „Cartagina” a fost un pretext regizat pentru a bloca anchetele care îi vizează direct pe angajații și șefii NABU și SAP și pentru a obține acces la dosarele sensibile.Reacția președintelui Volodimir ZelenskiConflictul a primit o replică imediată de la cel mai înalt nivel. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut public Parlamentului de la Kiev să voteze de urgență demiterea lui Ruslan Kravchenko din funcția de procuror general.„Acest procuror general are o singură cale: demisia din funcție. Asta i-am și spus. Ucraina a văzut toate motivele. Dacă el consideră că aceasta este presiune politică, așa să o numească”, a subliniat șeful statului în mesajul său de pe Telegram, solicitând deputaților o decizie rapidă.Kravchenko a replicat că nu se agață de funcție, dar că nu va permite ca plecarea sa să fie folosită pentru mușamalizarea probelor sau pentru subordonarea procuraturii de către cei pe care i-a anchetat.

Un tânăr de 20 de ani și-a pierdut viața aseară, în jurul orei 20:20, în urma unui grav accident rutier produs în satul Cornova, raionul Ungheni. Acesta se afla la ghidonul unei motociclete și nu deținea permis de conducere.Potrivit Inspectoratului de Poliție Ungheni, tânărul se deplasa la ghidonul unei motociclete de model „KAYO” pe strada centrală din localitate. Preliminar, oamenii legii au stabilit că acesta ar fi pierdut controlul asupra ghidonului, moment în care a intrat în plin în partea din spate a unui automobil parcat pe partea stângă a carosabilului.În urma impactului violent, motociclistul a suferit multiple traumatisme incompatibile cu viața. Echipajul medical ajuns la fața locului a putut doar să constate decesul acestuia.Polițiștii continuă cercetările la fața locului pentru a stabili cu exactitate toate circumstanțele în care s-a produs tragedia.

Un grav accident rutier s-a produs în noaptea de sâmbătă spre duminică, în jurul orei 02:00, în apropierea localității Făgureni din raionul Strășeni. O familie întreagă, inclusiv un copil de doar 6 ani, a fost transportată de urgență la spital după ce automobilul în care se afla a derapat de pe traseu.Potrivit Inspectoratului de Poliție Strășeni, preliminar s-a stabilit că șoferul unui autoturism de model Toyota RAV4 a pierdut controlul asupra volanului din cauze deocamdată necunoscute. Vehiculul a ieșit de pe carosabil și s-a prăbușit într-un canal de scurgere a apei.În urma impactului violent, trei persoane au avut de suferit:  Un bărbat în vârstă de 39 de ani; Soția acestuia, în vârstă de 37 de ani; Fiica minoră a cuplului, în vârstă de 6 ani.Toate victimele au fost preluate de echipajele medicale și transportate la spital cu diverse traumatisme. Din nefericire, starea fetiței de 6 ani este calificată drept gravă.Polițiștii sosiți la fața locului l-au testat alcoolscopic pe bărbatul de 39 de ani. Rezultatul a arătat o concentrație de 0,85 mg/l alcool pur în aerul expirat, o valoare care indică un grad avansat de ebrietate. Totodată, femeii i-au fost prelevate probe biologice de sânge pentru a-i fi stabilită alcoolemia.Oamenii legii continuă investigațiile pentru a stabili cu exactitate cine se afla la volanul automobilului în momentul producerii accidentului, precum și toate circumstanțele în care s-a petrecut tragedia.

Amendamentul considerat „cu dedicație” pentru compania aeriană FLYONE, votat de majoritatea parlamentară la sfârșitul sesiunii trecute, a ajuns în atenția Înaltei Curți. Deputații Partidului Mișcarea Alternativa Națională (MAN) au contestat la Curtea Constituțională modificările aduse Legii privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului, invocând atât vicii majore de procedură, cât și probleme de fond.Sesizarea a fost depusă de deputatul MAN Gaik Vartanean, însoțit de juristul și avocatul Alexei Paniș. Potrivit reprezentanților formațiunii, modificările legislative adoptate în grabă afectează grav drepturile investitorilor și securitatea circuitului civil.O lege modificată „pe ușa din dos”Principala nemulțumire a opoziției vizează modalitatea în care a fost promovat amendamentul. Acesta a fost introdus de deputatul PAS Radu Marian între lecturi, fără consultări publice și fără dezbateri parlamentare reale, fiind atașat unui proiect de lege care viza inițial un cu totul alt domeniu – simplificarea procedurilor pentru instalarea panourilor solare și a pompelor de căldură.„O asemenea modificare, cu efecte atât de importante asupra drepturilor, trebuia examinată separat, transparent și printr-o procedură legislativă completă”, a subliniat deputatul Gaik Vartanean.Pe lângă aspectele procedurale, avocații MAN critică dur conținutul noilor prevederi, semnalând prezența unor formulări vagi care permit interpretări abuzive sub pretextul „securității statului”.Conform apărării, lipsa unor criterii clare de delimitare a pericolului pentru securitatea națională deschide calea unor abuzuri periculoase:  Pierderea dreptului de a investi în Republica Moldova; Obligația forțată de a vinde participațiile deținute; Pierderea totală a controlului asupra unei companii private.„Mecanismul de protejare a interesului statului este necesar, dar trebuie să existe un echilibru între protejarea statului și drepturile investitorilor. Un abuz nu poate fi înlăturat printr-un alt abuz”, a declarat avocatul Alexei Paniș.Contextul scandalului FLYONEModificările contestate au fost votate în regim de urgență la 30 iulie 2026, cu doar câteva zile înainte ca Parlamentul să intre în vacanță. Intervenția legislativă a venit ca o reacție la un blocaj juridic apărut în cazul companiei aeriene FLYONE.La 22 iunie 2026, Consiliul pentru Examinarea Investițiilor a cerut fondatorilor FLYONE să-și înstrăineze cotele-părți în termen de 90 de zile. Decizia s-a bazat însă pe o trimitere la o lege abrogată încă din octombrie 2025. Deși Ministerul Infrastructurii a recunoscut eroarea, susținând că noua lege a securității naționale prelua domeniul, amendamentul promovat ulterior de Radu Marian a fost menit să repare retroactiv această eroare juridică, ajustând cadrul legal exact pe speța FLYONE.

Veaceslav Platon, unul dintre inițiatorii Platformei civice „Bună ziua!”, anunțată recent, cere guvernării PAS să pună pe pauză, pentru șapte luni, procesul accelerat de armonizare a legislației Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene. El avertizează că autoritățile riscă să adopte sute de acte normative pentru integrarea într-o construcție europeană ale cărei perspective de extindere s-ar putea schimba radical după alegerile prezidențiale din Franța, transmite Telegraph.md. Platon își argumentează apelul prin perspectiva unei victorii a Marinei Le Pen, despre care spune că este o adversară categorică a extinderii UE și că, ajunsă la Palatul Élysée, ar putea bloca aderarea unor noi state. În aceste condiții, el îi cere PAS să nu transforme integrarea europeană într-un proces legislativ desfășurat „pe pilot automat” și să evalueze riscurile politice înainte de adoptarea celor aproximativ 270 de acte legislative despre care a vorbit președintele Parlamentului, Igor Grosu.„Opriți această febră legislativă. Scoateți din priză această imprimantă nebună a voastră”, le transmite Platon guvernanților, susținând că o preluare masivă a normelor europene, fără adaptarea lor la realitățile Republicii Moldova, ar putea produce incompatibilități și contradicții în legislația națională.Totodată, Platon precizează că apelul său nu reprezintă o solicitare de renunțare sau de suspendare a integrării europene, ci o cerere adresată guvernării de a lua în calcul riscurile politice din interiorul UE și consecințele pe care deciziile adoptate acum le-ar putea avea asupra Republicii Moldova.”Vreau să mă adresez Guvernului și Parlamentului nostru.Ieri, în emisiunea lui Cozer, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat despre intenția de a adopta, în această sesiune parlamentară, aproximativ 270 de legi europene, în cadrul armonizării legislației noastre cu cea europeană.Nu voi repeta adevărul evident că preluarea automată a normelor europene, fără o adaptare profund elaborată la condițiile locale, aduce prejudicii incredibile țării și economiei noastre. Acest lucru este considerat de mult timp un discurs antieuropean și este ignorat demonstrativ de autorități. Vreau să vorbesc despre altceva.Peste 7 luni vor avea loc alegerile prezidențiale în Franța. Potrivit tuturor sondajelor, câștigă Marine Le Pen. Probabilitatea victoriei sale, potrivit estimărilor diferitor experți, este cuprinsă între 70 și 88%. Este o probabilitate foarte mare. Este bine cunoscut faptul că doamna Le Pen este o adversară înverșunată a extinderii UE. Aceasta este poziția sa principială, s-ar putea spune doctrinară. Ea respinge categoric aderarea oricărei țări la UE. De asemenea, pledează pentru retragerea unei părți dintre competențele Comisiei Europene și transferarea acestora către guvernele naționale. Nu există nicio îndoială că, în cazul alegerii sale în funcția de președinte al Franței, ea va bloca în totalitate extinderea UE, sub orice formă.Cu ce ne vom confrunta atunci? Iar voi deja ați adoptat o cantitate mare de legi destinate unui sistem complet diferit de economie și de relații sociale și administrative. Legile europene pe care le veți adopta nu sunt nici rele, nici bune, pur și simplu sunt diferite. Ele sunt utilizate într-un ecosistem complet diferit. Veți transfera în spațiul juridic moldovenesc doar o parte a legislației europene, iar cealaltă parte va rămâne cea veche. Toate acestea vor genera haos și dezordine. Normele nu se vor corela, uneori chiar se vor contrazice între ele și vor descrie sisteme de coordonate diferite.Vă îndemn să faceți o pauză de 7 luni. Opriți această febră legislativă. Scoateți din priză această imprimantă nebună a voastră. Este rezonabil să așteptați rezultatele alegerilor prezidențiale din Franța și, în funcție de acestea, să luați o decizie. Cu o probabilitate mare, se va ajunge la situația în care veți adopta o mulțime de legi inutile, veți arunca țara în haos, dar nu veți mai putea da înapoi, deoarece, din punct de vedere politic, nu veți putea recunoaște că a venit „finita la commedia”.În medicină există un asemenea principiu fundamental: „nu face rău”. Folosiți-l astăzi drept călăuză. Nu vă prefaceți că nu există riscuri. Nu vă asemănați cu pasagerii unei nave spre care se îndreaptă un aisberg, iar ei dansează hora și se prefac că aisbergul nu există.Să nu considerați adresarea mea drept un apel la suspendarea integrării voastre europene. Este un apel să deveniți raționali și lucizi, capabili să vedeți riscurile și să vă conștientizați responsabilitatea față de țară. Ați făcut deja multe lucruri rele țării noastre. Așa că nu o distrugeți definitiv.Sper că mă veți auzi. Tuturor, bine și prosperitate!”, este declarația integrală publicată de Veaceslav Platon pe canalul său de pe Telegram.„Parlamentul trebuie să voteze 217 de legi. Pentru această parte, din pachetul de angajamente ale noastre. Acum mesajul către toți colegii mei din ministere, din agenții și din partid este: noi trebuie să livrăm. O să facem imposibilul ca Republica Moldova, cel puțin din partea noastră internă, să aibă toate lucrurile făcute, astfel încât să mergem în fața partenerilor și să spunem: „Vă rugăm frumos, acestea au fost angajamentele, toate au fost onorate”. Din partea noastră am făcut tot posibilul și suntem sinceri în demersul nostru. Este o chestiune mai mult de securitate la moment decât de bunăstare economică, chiar dacă mi-aș dori să fie în capul mesei, ca obiectiv, bunăstarea și prosperitatea în Republica Moldova. Dar acum securitatea, în cazul nostru, în cazul altor țări candidate din est, este vorba de securitatea Republicii Moldova”, a declarat Igor Grosu, citat de Moldpres.Veaceslav Platon a anunțat pe 4 septembrie lansarea Platformei civice „Bună ziua!”, proiect despre care a spus că este pregătit de mai bine de jumătate de an și care ar urma să funcționeze ca un „centru intelectual”. Inițiativa își propune să reunească specialiști din Republica Moldova și din străinătate pentru elaborarea unei idei naționale și a unui plan de reforme economice, precum și pentru analiza problemelor din justiție și societate.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut astăzi o convorbire telefonică cu prim-ministrul Ungariei, Péter Magyar. În cadrul dialogului, cei doi oficiali au trecut în revistă stadiul actual al relațiilor bilaterale, axându-se pe consolidarea legăturilor economice, parcursul european al Chișinăului și provocările de securitate regională.  Șefa statului a reafirmat interesul ferm al Republicii Moldova pentru a aprofunda și dezvolta parteneriatul strategic cu Ungaria, inițiat în anul 2020. Discuțiile au vizat de asemenea modalități concrete de extindere a schimburilor comerciale bilaterale și atragerea de noi investiții care să stimuleze economia națională.Abordând subiectul prioritar al agendei naționale – aderarea la Uniunea Europeană –, Președinta Maia Sandu i-a mulțumit omologului său maghiar pentru sprijinul constant acordat parcursului european al țării noastre. Totodată, liderul de la Chișinău a reiterat angajamentul ferm al autorităților pentru continuarea reformelor esențiale, modernizarea instituțiilor statului și alinierea riguroasă la standardele europene.Un alt punct important pe agenda convorbirii l-a constituit situația de securitate din regiune, profund afectată de războiul dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei. În fața acestor riscuri comune, Maia Sandu și Péter Magyar au agreat menținerea unui canal de dialog activ și continuarea cooperării strânse la nivel înalt.  

Statele Unite marchează astăzi, 11 septembrie 2026, cea de-a 25-a aniversare a atacurilor teroriste care au redefinit cursul istoriei moderne, al politicii internaționale și al sistemului global de securitate.În toată țara au loc ceremonii solemne, iar la New York, rudele celor decedați citesc numele celor aproape 3.000 de persoane care și-au pierdut viața în urmă cu un sfert de secol.Principalele momente ale comemorării din 2026În dimineața zilei de 11 septembrie 2001, 19 membri ai organizației teroriste Al-Qaeda au deturnat patru avioane de pasageri. Două dintre acestea au lovit turnurile gemene ale World Trade Center din New York, al treilea a lovit Pentagonul, iar al patrulea s-a prăbușit în Pennsylvania, după ce pasagerii s-au revoltat împotriva teroriștilor.Principalele ceremonii oficiale de astăzi se desfășoară în cele trei locuri-simbol:  New York: Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, onorează evenimentul cu prezența sa. Pentagon: Președintele SUA, Donald Trump, participă la ceremonia comemorativă organizată la sediul Departamentului Apărării. Shanksville, Pennsylvania: Reprezentanții administrației americane sunt prezenți la locul prăbușirii zborului 93.O premieră emoționantă și un nou bilanț al victimelorAnul acesta, programul de la New York include un element nou și profund sfâșietor: pentru prima dată, se ține un minut de reculegere separat în memoria persoanelor care au decedat din cauza bolilor provocate de expunerea la praful toxic în urma prăbușirii turnurilor WTC. În prezent, programul guvernamental de asistență medicală acoperă peste 150.000 de persoane afectate pe termen lung.Consecințele atacurilor din 11 septembrie s-au extins mult dincolo de granițele Statelor Unite. Washingtonul a demarat campanii militare majore în Afganistan și Irak, a întărit drastic măsurile de securitate internă și a creat un nou organism federal — Ministerul Securității Interne.Potrivit unui sondaj recent realizat de Ipsos, aproximativ jumătate dintre adulții americani consideră atacurile teroriste drept cel mai semnificativ eveniment istoric din viața lor. Pentru generațiile mai tinere, născute după 2001, 11 septembrie a devenit deja o pagină de manual, studiată prin prisma istoriei și a mărturiilor generației anterioare.Seara, pe cerul New Yorkului se vor aprinde din nou cele două fascicule luminoase ale instalației „Tribute in Light”, un omagiu anual adus turnurilor distruse și victimelor unei zile care a schimbat lumea pentru totdeauna.

O asistentă socială din municipiul Chișinău este cercetată penal de Procuratura Anticorupție (PA) și Centrul Național Anticorupție (CNA), fiind bănuită de trafic de influență. Aceasta ar fi perceput lunar „taxe de protecție” din indemnizația de ajutor social a unei familii aflate în situație de risc.Potrivit materialelor acumulate de oamenii legii, în această dimineață au fost desfășurate percheziții la domiciliul bănuitei. Ancheta a scos la iveală faptul că asistenta socială ar fi pretins și primit în mod sistematic câte 2 000 de lei lunar din ajutorul social cuvenit unei mame care crește singură trei copii, dintre care unul are dizabilități.Banii erau stoarse sub pretextul fals că funcționara ar avea influență asupra membrilor comisiei de profil și că ar putea interveni pentru a asigura continuitatea acordării plăților sociale către această familie vulnerabilă.În urma perchezițiilor efectuate, procurorii PA și ofițerii CNA au ridicat mai multe probe relevante care urmează să fie examinate în cadrul dosarului penal.În prezent, persoana vizată este cercetată în stare de libertate. Investigațiile continuă pentru a stabili întregul cerc de suspecți, precum și posibilele complicități la nivelul comisiei de resort.

Șoferii din Republica Moldova se confruntă cu un nou șoc la pompele de carburanți. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a publicat noile prețuri plafon de comercializare, valabile pentru sfârșitul de săptămână și începutul săptămânii viitoare (12–14 septembrie 2026), care indică scumpiri semnificative.Potrivit datelor oficiale prezentate de ANRE, prețurile au crescut considerabil atât la benzină, cât și la motorină:  Benzina A95 va fi comercializată la un preț maxim de 33,04 lei/litru, înregistrând o scumpire de 27 de bani. Motorina înregistrează o creștere și mai abruptă, ajungând la un preț plafon de 34,46 lei/litru, ceea ce înseamnă o scumpire cu 60 de bani într-o singură zi.Autoritățile de reglementare stabilesc zilnic prețurile maxime în baza metodologiei care ține cont de cotațiile internaționale la produsele petroliere Platts și de cursul de schimb al monedei naționale. Noile tarife intră în vigoare începând de sâmbătă și vor rămâne valabile până luni inclusiv.

Un incident de o gravitate deosebită a avut loc în parcarea Parlamentului Republicii Moldova. Potrivit reprezentanților Partidului „Democrația Acasă”, liderul formațiunii, deputatul Vasile Costiuc, ar fi fost ținta unor amenințări cu răfuială fizică, care au vizat inclusiv membrii familiei sale, din partea deputatului PAS Lilian Carp.Detalii despre acest caz au fost prezentate într-o conferință de presă susținută de deputații formațiunii “Democrația Acasă”. Potrivit deputatului Alexandru Verșinin, incidentul s-a produs în seara zilei de 10 septembrie 2026, în jurul orei 19:00, imediat după încheierea ședinței plenare a Legislativului. La fața locului se aflau mai mulți martori, inclusiv vicepreședintele Parlamentului Vlad Batrîncea, alți deputați și persoane prezente în zonă.„Amenințarea cu exercitarea violenței împotriva unui deputat și, cu atât mai mult, extinderea unor asemenea amenințări asupra membrilor familiei acestuia reprezintă o chestiune care trebuie examinată de organele competente prin prisma legislației penale, iar nu relativizată drept «dispută politică»”, a declarat deputatul Alexandru Verșinin în cadrul conferinței de presă.În urma incidentului, formațiunea „Democrația Acasă” a înaintat o serie de cereri oficiale către instituțiile statului, solicitând o reacție promptă:  Sesizarea Procuraturii Generale: Formațiunea cere examinarea urgentă a circumstanțelor prin prisma articolului 155 din Codul penal (amenințarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității corporale) sau a altor prevederi legale.  Conservarea probelor video: Se solicită ridicarea și păstrarea imediată a înregistrărilor de pe camerele de supraveghere din parcarea Parlamentului și din zonele adiacente, pentru a preveni ștergerea sau suprascrierea acestora.  Audierea martorilor: Oamenii legii sunt solicitați să-i audieze pe toți cei prezenți la incident, inclusiv pe deputatul Vasile Costiuc.Totodată, având în vedere că Lilian Carp deține funcția de președinte al Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, reprezentanții partidului cer majorității parlamentare PAS să inițieze procedura de revocare a acestuia din fruntea comisiei pe durata investigațiilor.„Este profund problematic ca o persoană vizată de acuzații privind amenințări cu violența asupra unui coleg deputat și a familiei acestuia să continue, fără nicio reacție instituțională, să conducă exact comisia responsabilă de securitate națională, apărare și ordine publică”, a punctat Alexandru Verșinin.Formațiunea a anunțat că va informa oficial despre acest incident și partenerii internaționali ai Republicii Moldova, inclusiv Delegația Uniunii Europene, ambasadele statelor membre ale UE și Ambasada SUA.

Un caz grav de agresiune între elevi este investigat de oamenii legii în raionul Sîngerei. O fetiță în vârstă de 8 ani a ajuns pe patul de spital, după ce a fost agresată fizic de o altă elevă chiar în incinta instituției de învățământ, transmite tvn.md. Incidentul s-a produs în timpul pauzei de după cea de-a patra lecție. Potrivit mamei victimei, cele două fete nu au avut conflicte anterioare și nici nu erau prietene, femeia menționând că motivele izbucnirii altercației rămân deocamdată neclare.„Fetița mea era afară cu o prietenă, iar fata care a agresat-o a venit la ele, a apucat-o de păr și i-a smuls păr din cap. Ceilalți copii stăteau împrejur și se uitau. Unei fetițe mai mari i s-a făcut milă și, când a văzut ce se întâmplă, s-a apropiat”, a declarat mama elevei internate.Mama a mai precizat că ambulanța nu a fost solicitată imediat la fața locului, întrucât copila nu prezenta sângerări vizibile. Cu toate acestea, în urma stării de rău și a traumelor suferite, minora a fost internată ulterior în Secția de pediatrie a Spitalului Raional Sîngerei, unde se află sub supraveghere medicală.Autoritățile au intrat deja pe fir pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care s-a produs incidentul. Cazul a fost înregistrat oficial la Inspectoratul de Poliție Sîngerei.Oamenii legii documentează toate detaliile pentru a lua măsurile legale ce se impun în raport cu acest caz de violență școlară.

Un accident rutier s-a produs pe traseul R-15, în apropierea satului Stîrcea din raionul Glodeni. Un microbuz de marca Mercedes, în care se aflau 20 de pasageri – un număr care depășea capacitatea de transport a vehiculului – a derapat de pe șosea.Potrivit Inspectoratului de Poliție Glodeni, în urma impactului, cinci persoane au avut de suferit. Patru dintre pasageri au fost transportați de urgență la spital pentru a primi îngrijirile medicale necesare, în timp ce o a cincea persoană a primit ajutor medical calificat la fața locului, refuzând spitalizarea.Șoferul microbuzului, în vârstă de 47 de ani, a fost supus testării alcoolscopice cu aparatul Dräger. Rezultatul a arătat că acesta nu consumase alcool inainte de la volan.La fața locului s-au deplasat echipaje de poliție pentru a documenta cazul și a stabili toate circumstanțele în care s-a produs nefericitul incident.În contextul acestui accident, oamenii legii vin cu un apel repetat către șoferi să respecte cu strictețe Regulamentul Circulației Rutiere, să adapteze viteza la condițiile de drum și să evite transportarea unui număr de pasageri care depășește limita admisă, punând în pericol viața și sănătatea oamenilor.

O femeie a fost lovită de trenul de pasageri care circula pe ruta Chișinău – Kiev. Incidentul s-a produs miercuri seară, 10 septembrie 2026, în jurul orei 20:40, pe sectorul de cale ferată Strășeni-Călărași.Potrivit informațiilor furnizate de Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), impactul a avut loc la trecerea la nivel cu calea ferată situată la kilometrul 1586, pichetul 1.Imediat după producerea incidentului, la fața locului au fost solicitate echipaje ale serviciilor medicale de urgență și ale poliției pentru a interveni prompt și a acorda asistența necesară.Deocamdată, autoritățile nu au oferit detalii despre starea de sănătate a victimei sau identitatea acesteia. Circumstanțele exacte în care s-a produs incidentul urmează să fie stabilite în cadrul unei anchete desfășurate de organele competente.

Cazul FLYONE ajunge din nou în Parlament. PAS a refuzat audierea ministrului Infrastructurii, Vladimir Bolea, în legătură cu presiunile statului față de compania Flyone, dar și în legătură cu licitația eșuată privind extinderea terminalului de pasageri. O solicitare în acest sens a deputatului PCRM, Inga Sibova, a fost respinsă de majoritatea parlamentară, transmite NewsAlert.md.  Mai mult, Sibova nu a fost lăsată să vocifereze solicitarea până la urmă, fiindu-i oprit microfonul exact în momentul în care vorbea despre presiunile statului față de companiile aeriene. „Cu toții deja cunoaștem poziția domnului nou ministru al Economiei în privința privatizării bunurilor statului. Și, totodată, observăm un proces de licitație cu privire la aeroportul din Chișinău, o licitație eșuată. Dacă ar fi fost această extindere acest bun ar fi crescut foarte mult în valoare. În acest context avem dubii de ce totuși a fost eșuată această licitație și cerem audierea domnului Vladimir Bolea cu privire la licitație eșuată de extindere a Aeroportului Internațional Chișinău și informațiile apărute în spațul public privind concurența neloială dintre companiile aeriene și presiunile din partea…”, a declarat Sibova. Amintim că asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Compania aeriană spune că decizia a fost luată pe fondul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea controlului asupra companiei. Pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA, iar procedura s-ar desfășura în Uniunea Europeană. Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni. Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională. FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025. La mai puțin de o lună după decizia împotriva FLYONE, Parlamentul a intervenit asupra legislației. Un amendament al deputatului PAS Radu Marian, datat 17 iulie, a eliminat din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat. Modificarea a fost atașată unui proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și reglementările din construcții. Proiectul a fost votat pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august. În argumentarea amendamentului, Marian menționa explicit necesitatea intervenției „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”. Noua formulare nu a înlocuit însă simplu vechea referință cu una la Legea nr. 249/2025. Din articol a fost eliminată trimiterea la o definiție legală concretă, iar formularea privind acțiunile care prezintă un „pericol deosebit pentru securitatea statului” a fost înlocuită cu una mai largă, referitoare la „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”. Ministerul Infrastructurii recunoscuse anterior că decizia în cazul FLYONE făcea trimitere la o lege abrogată, dar a susținut că fundamentarea rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu. Amintim că, în ultimele luni, în spațiul public au fost exprimate suspiciuni privind o posibilă legătură între presiunile exercitate asupra FLYONE și apariția pe piață a Polaris Aviation Group. Liderul PNM, Dragoș Galbur, a susținut că acțiunile împotriva FLYONE ar fi în favoarea noului operator și că, în spatele Polaris, s-ar afla fostul premier Dorin Recean. O posibilă legătură între Recean și noua companie a fost invocată și de fostul premier Ion Chicu. Recean a respins aceste acuzații, calificând informațiile drept „ficțiuni pure și absurde”, iar reprezentanții Polaris au negat, la rândul lor, orice legătură cu fostul premier.

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că instituțiile statului urmăresc „foarte atent” apariția unor noi proiecte media și „medii academice”, în contextul unei întrebări în care jurnalista Natalia Morari și proiectul acesteia au fost invocate drept exemplu. Grosu a spus că speră ca instituțiile să acționeze, iar în caz contrar „o să cerem insistent” acest lucru, transmite Telegraph.md. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV, unde moderatorul l-a întrebat pe Grosu de ce autoritățile nu intervin în cazul unor proiecte despre care a susținut că ar beneficia de finanțări importante și a făcut referire la „o academie” și la renovarea unui bloc cu milioane de lei, achitate în numerar.Igor Grosu a respins afirmația că instituțiile statului nu ar întreprinde nimic și a invocat drept exemplu o acțiune comună a CNA și Procuraturii Anticorupție privind aproximativ 50 000 de dolari care, potrivit lui, ar fi fost destinați achitării salariilor pentru formațiuni politice din „arcul pro-moscovit”.„Să zic că nu se face nimic, nu pot să spun lucrurile astea. Bine, ceea ce se vede, pot să aduc ca exemplu, ceea ce este public, altceva nu pot să aduc ca exemplu, nu am voie”, a declarat Grosu.Liderul PAS a continuat prin a spune că autoritățile cunosc despre apariția recentă a unor „medii academice” și că acestea sunt urmărite foarte atent.„Sunt de acord, dar cunoaștem și noi despre mediile academice apărute de curând și urmărim foarte atent și, evident, atunci când probabil va fi momentul, instituțiile noastre o să-și facă treaba”, a declarat Igor Grosu.Președintele Parlamentului a mai spus că instituțiile „nu stau și dorm” și că, dacă acestea nu vor acționa, se va insista în acest sens.„Un lucru pot să vă spun: instituțiile noastre nu stau și dorm. Urmăresc foarte atent și probabil sper, dacă nu, o să cerem insistent, să acționeze în consecință și în cadru legal”, a spus Grosu.Din declarațiile făcute în emisiune nu rezultă dacă Natalia Morari este vizată într-un dosar penal sau într-o investigație a CNA ori a Procuraturii Anticorupție. Grosu nu a indicat nicio presupusă ilegalitate comisă de jurnalistă sau de VOX Academy. În același timp, liderul PAS a lăsat să se înțeleagă că deține și informații care nu sunt publice, afirmând că „altceva nu pot să aduc ca exemplu, nu am voie”.Declarațiile apar și într-un context în care Natalia Morari și proiectele sale media s-au confruntat deja cu restricții de acces la instituțiile statului, fiind incomode pentru actuala guvernare PAS.Morari critică frecvent guvernarea în emisiunile și editorialele sale. În ultimele luni, aceasta a acuzat PAS de monopolizarea segmentului politic proeuropean, a criticat reformele promovate de guvernare și a susținut că deciziile importante ale Executivului sunt luate, în realitate, la Președinție. Într-o apariție la „Marius Tucă Show”, Morari a declarat inclusiv că Republica Moldova ar fi revenit la practicile unui „stat capturat” sub actuala guvernare. Acestea reprezintă pozițiile și acuzațiile jurnalistei.Conflictul dintre Natalia Morari și actuala putere a ajuns anterior și la Poliție. Maia Sandu a depus personal o plângere împotriva Nataliei Morari și a jurnalistului Gheorghe Gonța pentru declarații făcute într-o emisiune online. Faptul că plângerea a fost depusă personal de Maia Sandu a fost confirmat public de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, care a precizat că aceasta a acționat în calitate de persoană fizică, și nu în numele Președinției.Morari s-a confruntat și anterior cu acțiuni ale CNA. În august 2024, instituția i-a solicitat, în calitate de administratoare a Media Sapiens SRL, informații privind activitatea economico-financiară a companiei, inclusiv rapoarte financiare, extrase bancare și contracte. Acțiunea a avut loc în perioada în care Morari își anunțase intenția de a candida la alegerile prezidențiale.Jurnalista a calificat atunci demersul CNA drept un „atac politic” și o tentativă de intimidare, acuzând-o pe Maia Sandu că ar utiliza instituțiile statului împotriva celor care o critică. CNA a respins atunci acuzațiile privind caracterul politic al acțiunilor sale.Acum, la doi ani de la acel episod, liderul PAS spune public că instituțiile „urmăresc foarte atent” proiectele nou-apărute și că, dacă acestea nu vor acționa, „o să cerem insistent”. În contextul criticilor constante ale Nataliei Morari la adresa guvernării și al acțiunilor anterioare ale instituțiilor statului în raport cu aceasta, declarațiile pot ridica suspiciuni privind o posibilă intimidare și presiune asupra activității jurnalistice, inclusiv prin utilizarea instituțiilor statului ca instrument de cenzură.Amintim că, recent, Natalia Morari a lansat VOX Academy, un proiect prezentat drept o școală de gândire și leadership. Programul include cursuri de comunicare publică, gândire critică, practică media, branding personal, leadership, sisteme publice și geopolitică, iar printre lectorii anunțați se numără jurnaliști și experți din Republica Moldova și România, inclusiv Ion Cristoiu și Marius Tucă.În paralel, Morari își continuă activitatea jurnalistică în mediul online, inclusiv prin proiectul media Mlive, unde sunt realizate și difuzate emisiuni, interviuri și editoriale. În echipa proiectului au fost anunțați anterior și jurnaliștii Gheorghe Gonța, Iulia Fiodorova și Mihaela Dicusar.Până în prezent nu a fost făcută publică vreo informație oficială potrivit căreia Natalia Morari, Mlive sau VOX Academy ar fi vizate într-un dosar penal în legătură cu activitatea descrisă de Igor Grosu.Telegraph a contactat CNA și Procuratura Anticorupție pentru a solicita explicații privind declarațiile președintelui Parlamentului, inclusiv dacă Natalia Morari este vizată în acțiuni sau investigații, de unde ar putea cunoaște Igor Grosu informații despre activitatea instituțiilor și cum comentează acestea declarația liderului PAS că „o să cerem insistent” să se acționeze. În cazul în care CNA și Procuratura Anticorupție vor transmite răspunsuri la solicitările expediate, acestea vor fi publicate ulterior.Până la publicarea acestei știri, Natalia Morari nu a publicat vreo reacție la declarațiile făcute de Igor Grosu.

Locuitorii municipiului Ungheni riscă să achite facturi mai mari pentru agentul termic în sezonul rece. Furnizorul local de căldură, compania S.A. „Comgaz-Plus”, a înaintat o solicitare către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) prin care cere aprobarea unui nou tarif pentru energia termică livrată consumatorilor în ultimele trei luni ale anului.Conform cererii depuse, compania propune stabilirea unui tarif de 4.081 lei pentru o gigacalorie (Gcal), echivalentul a 3,51 lei per kWh. Propunerea reprezintă o scumpire semnificativă de 36,9% comparativ cu tariful actual, care este de 2.980 lei per Gcal. În cazul în care solicitarea va fi aprobată integral de către autoritatea de reglementare, costul unei gigacalorii va crește cu 1.101 lei.Potrivit documentelor prezentate de operator, noul calcul tarifar are la bază ajustarea venitului prognozat pentru perioada 1 ianuarie – 31 august 2026. Datele furnizate de S.A. „Comgaz-Plus” arată că, în acest an, compania estimează o producție totală de 4,51 mii Gcal, dintre care circa 3,86 mii Gcal vor fi livrate direct consumatorilor.Operatorul menționează că în structura noului tarif propus au fost incluse cheltuielile necesare pentru achiziționarea resurselor energetice (inclusiv gazul natural și energia electrică), amortizarea mijloacelor fixe, precum și alte cheltuieli operaționale indispensabile pentru asigurarea continuității procesului de furnizare.ANRE urmează să examineze solicitarea companiei și să se pronunțe asupra noilor prețuri în perioada următoare.

Cooperarea judiciară dintre Republica Moldova și Republica India bifează o premieră istorică. O hotărâre a instanței de judecată privind extrădarea unui cetățean al Republicii India a devenit definitivă la mijlocul lunii iulie 2026, marcând primul caz de acest gen între cele două jurisdicții.Bărbatul este urmărit internațional de autoritățile din India în cadrul a trei cauze penale, fiind acuzat de comiterea unor fapte deosebit de grave: omor, tentativă de omor, utilizare ilegală a armelor de foc și trafic de droguri. Potrivit deciziei instanței, predarea efectivă a persoanei extrădate către autoritățile indiene urmează să aibă loc în cel mai scurt timp.Cum a fost reținut suspectulPersoana a fost capturată pe 24 februarie 2026, la un punct de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova. Reținerea a fost posibilă în baza unei notificare roșii emise de INTERPOL, la solicitarea autorităților competente din India.Pe parcursul întregului proces, Procuratura Generală a întreprins măsuri riguroase pentru a preveni riscul de eschivare a suspectului, menținând măsură de arest preventiv. Totodată, instituția a asigurat un dialog constant și un schimb operativ de informații și documente juridice cu partea indiană. În prezent, cauzele penale pe numele acestuia se află în faza de judecată în India, unde va trebui să răspundă în fața instanțelor competente.Reprezentanții Procuraturii Generale subliniază că instrumentul extrădării este esențial în combaterea criminalității transnaționale și prevenirea eschivării infractorilor de la răspunderea penală.Eficiența cooperării internaționale a Republicii Moldova pe acest segment este confirmată și de numărul mare de persoane căutate la nivel global și reținute pe teritoriul țării noastre:  52 de persoane în anul 2022;  34 de persoane în anul 2023;  40 de persoane în anul 2024;  42 de persoane în anul 2025;  34 de persoane reținute doar în primul semestru al anului 2026.

După ce ieri în spațiul public au apărut informații că avionul în care se afla președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi fost „aproape lovit” de o dronă la decolarea din Chișinău, autoritățile moldovene vin astăzi cu explicații oficiale. Guvernul precizează că măsurile luate pe 8 septembrie au fost de precauție, iar aeronava liderului ucrainean era oprită la sol în momentul în care cerul Moldovei a fost închis temporar.Ce s-a întâmplat exact pe 8 septembrie?Purtătorul de cuvânt al premierului, Dumitru Ciorici, a explicat că spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis în după-amiaza de marți, imediat după ora 16:30.Decizia a fost luată de urgență după ce o dronă rusească a pătruns neautorizat în țară, venind din direcția Ucrainei. Traseul aparatului a fost unul periculos: a ieșit spre România, a revenit prin zona Iași și s-a prăbușit într-un lan agricol din raionul Rîșcani (Mihăilenii Vechi), la circa 160 de kilometri de Aeroportul Chișinău.Pentru că siguranța era prioritară, cerul a fost blocat temporar, ceea ce a dus la întârzierea a trei avioane la decolare și a altor patru la aterizare.Era avionul lui Zelenski în pericol?Reacția Chișinăului vine după ce premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a declarat pentru presa norvegiană că aeronava lui Zelenski „aproape a fost lovită de o dronă” în timp ce se pregătea să plece din Moldova.Guvernul de la Chișinău contrazice însă ideea unei ciocniri iminente în aer și explică faptul că avionul se afla în siguranță, pe teren, când s-au instituit interdicțiile.„Din acest motiv, avionul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a decolat cu întârziere de pe Aeroportul Internațional Chișinău”, a menționat Dumitru Ciorici.Zborul a primit lumină verde abia după ora 17:20, când autoritățile au primit confirmarea că drona s-a prăbușit la sol, iar riscurile au dispărut.Amintim că Volodimir Zelenski a zburat direct la Oslo, unde a participat la funeraliile regelui Harald al V-lea și a discutat cu oficialii norvegieni despre consolidarea apărării aeriene a Ucrainei.

Povara financiară de pe umerii cetățenilor Republicii Moldova devine tot mai grea. Potrivit datelor publicate astăzi de Biroul Național de Statistică (BNS), prețurile medii de consum au crescut în luna august 2026 cu 0,2% față de luna iulie. De la începutul anului, inflația a ajuns la 4,9%, în timp ce rata anuală a inflației (față de august 2025) a urcat la 7,0%.Deși în ultima lună de vară s-a înregistrat o ieftineftire sezonieră a produselor alimentare, scumpirile drastice de la benzinării, dar și majorarea tarifelor la servicii anulează această ușurare temporară pentru gospodării.Ce s-a întâmplat cu prețurile în august 2026?În perioada de raportare, dinamica lunară a fost marcată de tendințe contradictorii:  Produsele alimentare s-au ieftinit per ansamblu cu 1,2%, impulsionate în principal de scăderi sezoniere considerabile la fructe (-7,5%) și legume (-6,5%). Cu toate acestea, produsele de primă necesitate au continuat să se scumpească: ouăle au crescut cu 2,2%, laptele și produsele lactate – cu 0,8%, iar pâinea – cu 0,5%.  Bunurile nealimentare au înregistrat o scumpire pronunțată de 1,3%, împinse în sus de creșterea prețurilor la combustibili și carburanți cu 6,6% (motorina s-a majorat cu 18,3%, iar benzina cu 5,7%).  Serviciile prestate populației s-au majorat cu 0,6%, fiind remarcate creșteri la serviciile de alimentare cu apă și canalizare (+3,3%) și transportul de pasageri (+1,1%).Inflația anuală: Facturile și combustibilii țin moldovenii în stres financiarPrivind tabloul ultimelor 12 luni (august 2026 față de august 2025), inflația de 7,0% este resimțită dureros de populație din cauza scumpirilor masive la categoriile vitale:1. Carburanții și transportul: Aceasta este zona cea mai afectată. Prețul combustibililor a explodat cu 28,0% într-un singur an (motorina s-a scumpit cu un șocant 65,3%, iar benzina cu 32,4%). În paralel, serviciile de transport de pasageri s-au scumpit și ele cu 28,0%.2. Serviciile publice și energia: Tarifele reglementate pentru energia electrică au crescut cu 23,7%, iar serviciile de apă și canalizare cu 10,6%. (O veste parțial compensatorie rămâne scăderea tarifelor la energia termică cu 17,0% și la gazele naturale cu 13,9% față de anul trecut).3. Alimentele de bază: Deși inflația alimentară anuală s-a temperat la 4,7%, produsele de zi cu zi continuă să coste mai mult: ouăle s-au scumpit cu 11,8%, pâinea din făină de grâu cu 5,8%, iar laptele și produsele lactate cu 5,7%.

Aeronava la bordul căreia se afla președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost la un pas de un incident grav cu o dronă, la scurt timp după ce a decolat din Republica Moldova. Evenimentul s-a produs marți seară, în timpul zborului spre Oslo, a dezvăluit premierul norvegian Jonas Gahr Støre.Într-o declarație pentru postul național de televiziune din Norvegia (NRK), șeful guvernului de la Oslo a confirmat incidentul, fără a preciza însă sursa informației sau distanța exactă la care s-a aflat drona față de aeronava prezidențială.Volodimir Zelenski a sosit în Norvegia marți seară, venind direct de la Chișinău. Miercuri dimineață, premierul Jonas Gahr Støre l-a primit pe liderul de la Kiev în cabinetul său oficial.„L-am întrebat cum a trecut noaptea, iar el mi-a răspuns că nu a fost o noapte prea bună, pentru că a fost în permanență la telefon, primind date despre locurile unde au căzut rachetele. Aceasta este realitatea cu care se confruntă”, a declarat premierul norvegian pentru presa locală.Până în acest moment, autoritățile aeronautice și oficialii de la Chișinău nu au emis un comentariu cu privire la incidentul semnalat de partea norvegiană.

Valul de scumpiri de pe piața produselor petroliere din Republica Moldova continuă. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a afișat noile prețuri plafon de comercializare cu amănuntul a carburanților, valabile pentru joi, 10 septembrie. Atât benzina, cât și motorina înregistrează creșteri de peste 20 de bani pe litru.  Conform datelor publicate de autoritatea de reglementare, tarifele la pompă vor fi următoarele:  Benzină A95: 32,59 lei/litru (cu 26 de bani mai mult decât în ziua precedentă)    Motorină: 33,50 lei/litru (cu 27 de bani mai mult)  Majorările vin în contextul fluctuațiilor cotațiilor internaționale ale produselor petroliere derivate și al evoluțiilor de pe piața regională a energiei. În acest context, motorina se apropie de pragul psihologic de 34 de lei pe litru, menținând presiunea pe consumatorii finali și pe sectorul de transporturi.ANRE precizează că determină zilnic prețurile maxime de vânzare pe baza cotațiilor Platts și a cursului oficial al leului moldovenesc.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a confirmat prezența a două cazuri de infecție cu virusul West Nile pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit autorităților sanitare, este vorba despre un caz autohton și unul de import.Primul caz a fost înregistrat la o persoană în vârstă de 65 de ani, care nu a călătorit recent în zone afectate. Al doilea caz, de import, a fost depistat la o femeie de 39 de ani, revenită recent din Germania.Peste 1.000 de cazuri în Europa de la începutul anuluiRăspândirea virusului este monitorizată îndeaproape la nivel continental. Conform datelor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), de la începutul anului 2026, 15 țări europene au raportat în total 1.086 de cazuri de infecție cu virusul West Nile la om, transmise local.Virusul se transmite în principal prin înțepătura țânțarilor infectați și nu se transmite de la om la om prin contact obișnuit.Măsuri recomandate de ANSP pentru prevenirea înțepăturilor:  Protecție personală: Purtarea hainelor de culori deschise, cu mâneci și pantaloni lungi, mai ales seara, alături de utilizarea substanțelor repelente.  Protecția locuinței: Montarea plaselor antimoschit la geamuri și uși, precum și folosirea insecticidelor.  Eliminarea mediilor de înmulțire: Desecarea bălților din apropierea gospodăriilor, schimbarea frecventă a apei pentru adăparea animalelor/păsărilor și îndepărtarea acumulărilor temporare de apă și a deșeurilor.

Grupul FLYONE își extinde capacitățile operaționale prin adăugarea a trei noi aeronave din familia Airbus A320: două modele de ultimă generație Airbus A321neo și un Airbus A321ceo. Modelul A321ceo a ajuns deja pe Aeroportul Internațional Chișinău și va fi inclus în scurt timp în programul de zbor.Noile achiziții fac parte din strategia pe termen lung a grupului de modernizare și extindere a rețelei de rute, oferind pasagerilor condiții superioare de confort și un nivel sporit de eficiență energetică.Aeronavele Airbus A321neo au o capacitate de până la 229 de locuri și sunt optimizate pentru zboruri de distanță medie și lungă, având o autonomie de până la 7.000 de kilometri fără realimentare. Cabina este echipată cu sisteme moderne de iluminat ambiental și spații extinse pentru bagajele de mână.Din punct de vedere tehnic, aeronavele A321neo sunt propulsate de motoare Pratt & Whitney. Această tehnologie permite o reducere cu 20% a consumului de combustibil și o diminuare echivalentă a emisiilor de CO₂ per pasager comparativ cu generațiile anterioare, alături de o reducere semnificativă a amprentei sonore.„Al doilea Airbus A321neo se alătură flotei noastre, pregătit să descopere noi destinații, să ducă oamenii mai aproape de locurile pe care le iubesc și să adune mii de povești la bord. Bine ai venit în familie!”, au transmis reprezentanții FLYONE.Extinderea vine în continuarea deciziei din 2026, când FLYONE a devenit prima companie aeriană din Republica Moldova care a plasat o comandă pentru aeronave noi Airbus A321neo. Cele două avioane au fost destinate FLYONE Armenia, parte a Grupului FLYONE. Contractul de achiziție a fost semnat oficial la Erevan, în prezența președintelui francez Emmanuel Macron și a prim-ministrului armean Nikol Pașinean, în cadrul summitului Comunității Politice Europene. (P)

Un tânăr în vârstă de 20 de ani a fost transportat de urgență la spital pentru îngrijiri medicale, în urma unui accident rutier produs astăzi, 9 septembrie, în localitatea Măgdăcești, raionul Criuleni.În coliziune a fost implicat un automobil de model BMW. Conform cercetărilor preliminare efectuate de oamenii legii, impactul s-ar fi produs din cauza vitezei neadaptate la condițiile de drum.La fața locului au intervenit prompt polițiștii, un echipaj de pompieri și medicii cu o ambulanță, care i-au acordat victimei primul ajutor la locul faptei, înainte de a o transporta la spital.Polițiștii documentează cazul și continuă cercetările pentru a stabili toate circumstanțele exacte ale producerii accidentului.

Cetățeanul Republicii Moldova rănit în urma atacului cu drone rusești de la punctul de trecere Starokazacie a refuzat spitalizarea și și-a continuat drumul spre Chișinău cu propriul automobil, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).Diplomaticii de la Chișinău au confirmat că cele două persoane care și-au pierdut viața în atac sunt cetățeni ucraineni și că printre decedați nu se numără cetățeni moldoveni. În prezent, MAE se află în contact permanent cu autoritățile din țara vecină pentru a verifica dacă printre vehiculele avariate sau distruse se numără mijloace de transport înmatriculate în Republica Moldova.Atacul cu drone a avut loc în noaptea de 8 spre 9 septembrie, provocând pagube semnificative infrastructurii punctului Starokazacie și determinând suspendarea activității postului comun Tudora–Starokazacie. Ministerul Apărării al Federației Ruse a revendicat atacul, susținând că a vizat infrastructura logistică utilizată pentru transporturi militare.Chișinăul a condamnat ferm atacul rusesc, reiterând solidaritatea deplină cu Ucraina în contextul în care tot mai multe incidente similare au perturbat activitatea la frontiera moldo-ucraineană în ultimele săptămâni.

Punctul de trecere a frontierei Starokazacie din Ucraina, aflat în imediata apropiere a graniței cu Republica Moldova, a fost ținta unui atac cu drone în noaptea de 8 spre 9 septembrie. În urma incidentului, activitatea punctului comun de trecere Tudora – Starokazacie a fost complet sistată, iar atacul s-a soldat cu victime omenești pe teritoriul ucrainean.Potrivit informațiilor oficiale, atacul s-a desfășurat în intervalul orar 23:35 – 00:05. O dronă a lovit direct infrastructura punctului de trecere Starokazacie, iar alte două aparate de zbor s-au prăbușit în zonă, pe teritoriul statului vecin.Infrastructură avariată și victime umaneDeflagrațiile au provocat distrugeri semnificative la nivelul infrastructurii vamale ucrainene. Din păcate, atacul a provocat și pierderi de vieți omenești:  2 civili au decedat în urma impactului și exploziei;  2 persoane au fost rănite și primesc îngrijiri medicale; Identitatea și cetățenia victimelor nu au fost deocamdată stabilite de autorități.La această oră, PTF Starokazacie rămâne complet neoperațional, iar traficul prin punctul de frontieră Tudora este blocat.Până la această oră, structurile de securitate din Republica Moldova confirmă că pe teritoriul național nu au fost identificate fragmente de drone, resturi de muniție sau alte obiecte care să pună în pericol siguranța populației. Autoritățile de la Chișinău monitorizează continuu evoluția situației în zonă și se află în contact permanent cu instituțiile partenere din Ucraina.Recomandări pentru cetățeniÎn contextul desfășurării evenimentelor din zona de frontieră, autoritățile îndeamnă populația la vigilență și calm. Cetățenii care se află în localitățile din apropierea graniței și aud zgomote specifice dronelor sau explozii sunt sfătuiți:1. Să își păstreze calmul și să evite deplasările inutile în spațiu deschis.2. Să se adăpostească imediat într-o încăpere sau spațiu sigur.3. Să se informeze exclusiv din surse oficiale și verificate.

Sistemele de supraveghere ale Armatei Naționale au detectat astăzi o dronă de tip Shahed venită din Ucraina, care a traversat spațiul aerian al Republicii Moldova și a intrat pe teritoriul României. În paralel, o altă dronă a fost descoperită prăbușită într-un lan de floarea-soarelui din raionul Rîșcani, provocând mai multe focare de incendiu.Incendii în raionul Rîșcani, după prăbușirea unui aparat de zborPoliția Republicii Moldova a fost alertată privind prăbușirea unei drone în extravilanul satului Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani. În urma impactului cu solul, s-au produs patru focare de incendiu într-un lan de floarea-soarelui. Din fericire, nu au fost înregistrate persoane traumatizate.Echipajele tuturor serviciilor specializate s-au deplasat la fața locului pentru investigații, identificarea tipului de dronă și stabilirea circumstanțelor. Oamenii legii solicită cetățenilor să nu se apropie de zonă până la finalizarea cercetărilor.Dronă de tip Shahed, monitorizată pe traseul Transnistria – Chișinău – UngheniTot astăzi, la ora 16:20, radarul Armatei Naționale a identificat pătrunderea neautorizată a unui aparat de zbor fără pilot din direcția localității ucrainene Slavianorebca. Drona de tip Shahed s-a îndreptat inițial spre Bender, prin regiunea transnistreană, deplasându-se ulterior spre regiunea centrală a țării.Cronologia survolului monitorizat de autorități: 16:20 – Drona intră în spațiul aerian prin zona Slavianorebca (Ucraina) și înaintează spre Bender. 16:30 – Spațiul aerian din zona centrală a țării este restricționat temporar pentru siguranța zborurilor. 16:32 – Aparatul se deplasează în direcția municipiului Chișinău. 16:36 – Drona este localizată la Bălănești, îndreptându-se spre Cetireni, raionul Ungheni. 16:37 – Aparatul părăsește Republica Moldova prin zona localității Zagarancea (Ungheni) și intră în România, spre Golăiești (județul Iași).După ce drona a ieșit din spațiul aerian național, restricțiile de zbor din zona centrală au fost ridicate. Autoritățile moldovenești continuă să monitorizeze situația în cooperare cu partenerii externi.

Ofițerii Inspectoratului Național de Investigații, în comun cu ofițerii de investigații ai Direcției de Poliție Chișinău, cu suportul Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” şi în comun cu procurorii PCCOCS, anunțǎ reținerea unui bărbat de 49 de ani, originar din Azerbaidjan, suspectat de culegerea neautorizată de informații în interesul unor reprezentanți ai serviciilor speciale ale Federației Ruse.Reținerea a avut loc în cadrul unei cauze penale, după ce, în luna august 2026, ofițerii INI au intrat în posesia unor informații privind racolarea acestuia de către reprezentanți ai serviciilor speciale ale Federației Ruse.Potrivit informațiilor acumulate în cadrul documentării, bărbatul ar fi fost antrenat pentru desfășurarea unor activități diversioniste pe teritoriul Ucrainei și al Republicii Moldova.În atenția acestuia s-ar fi aflat obiective militare din țară, precum și cele ale SUA în Republica Moldova. Informațiile colectate urmau să fie transmise unei persoane care ar fi avut rolul de curator și despre care există date că ar fi reprezentant al serviciilor speciale ale Federației Ruse.În urma percheziției efectuate, oamenii legii au ridicat un telefon. Examinarea dispozitivului a relevat date care indică existența unor contacte cu un individ care s-ar fi prezentat drept angajat al Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse.Bărbatul a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile și este cercetat pentru culegerea neautorizată de informații, faptă care se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani.Investigațiile continuă în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor cauzei și identificării tuturor persoanelor implicate.

Compania aeriană FLYONE România își anunță intrarea pe piața transportului aerian de pasageri din Republica Moldova și își extinde operațiunile prin lansarea unei noi rute directe din Chisinau care va conecta Chișinău de Lisabona, capitala Portugaliei, transmite NewsAlert.md.  Noua cursă va fi operată începând cu 3 octombrie 2026, cu o frecvență de două zboruri pe săptămână, în zilele de miercuri și simbata, oferind pasagerilor o nouă opțiune de călătorie directă între Republica Moldova și Portugalia. Zborurile vor fi operate cu aeronave de tip Airbus A320, care au o capacitate de 180 de locuri, asigurând pasagerilor un nivel ridicat de confort și accesibilitate. Prin lansarea noii rute Chișinău–Lisabona, FLYONE România își consolidează strategia de extindere regională și își propune să răspundă cererii tot mai mari pentru conexiuni aeriene directe către destinații europene. „Intrarea FLYONE România pe piața din Republica Moldova reprezintă un pas important în strategia noastră de dezvoltare și, în același timp, o oportunitate de a le oferi pasagerilor din Republica Moldova mai multe opțiuni de călătorie. Lisabona este o destinație atractivă, atât pentru cei care călătoresc în scop turistic, cât și pentru pasagerii care își vizitează rudele, prietenii sau călătoresc în interes de serviciu”, a declarat Directorul FLYONE România. Lisabona este una dintre cele mai vizitate capitale europene, fiind recunoscută pentru patrimoniul său cultural, arhitectura, gastronomia și proximitatea față de principalele destinații turistice ale Portugaliei. Lansarea rutei Chișinău–Lisabona reprezintă doar primul pas din planul de extindere a FLYONE România în Republica Moldova. Compania anunță că va introduce treptat și alte curse din și spre Chișinău, care urmează să fie făcute publice în perioada următoare. În total, FLYONE România are în plan dezvoltarea unei rețele vaste spre toate orașele solicitate din Chişinău atât ca curse regulate cât și charter. Noile rute vor fi anunțate etapizat, pe măsură ce planurile operaționale ale companiei vor fi finalizate, obiectivul fiind dezvoltarea unei rețele aeriene extinse care să mențină conectat Chișinăul cu cele mai importante destinații.

Irina Vlah, liderul Partidului Republican „Inima Moldovei”, a venit cu o serie de întrebări către conducerea țării, după ce „la finele anului trecut şi la începutul anului curent, minimum trei demnitari de nivel înalt din Guvernul Republicii Moldova au făcut declaraţii precum că autorităţile au un plan de soluţionare a problemei transnistrene pe care-l discută cu partenerii europeni. Mai mult chiar, la un moment dat s-a declarat că acesta ar putea fi implementat în toamna anului curent, pe această cale fiind posibilă o reglementare paşnică a conflictului transnistrean”, transmite Telegraph.md. „După apariţia acestor informaţii, eu am venit cu o adresare publică către conducerea Republicii Moldova, în care am solicitat să fie dat publicităţii planul respectiv, deoarece reglementarea transnistreană e o problemă de interes major şi, prin urmare, nu poate fi ţinută departe de ochii cetăţenilor. De asemenea, am formulat un şir de întrebări concrete, cum ar fi: Cine sunt partenerii externi cu care se discută despre acest plan?; În ce măsură au participat reprezentanţii Tiraspolului la discuţiile pe marginea acestui plan?; Soluţia identificată pentru problema transnistreană va fi supusă unui referendum naţional? Va fi modificată Constituţia Republicii Moldova ca urmare a implementării preconizatului plan sau se va acţiona în limitele actualei Constituţii? etc.”, a spus ea.Politiciana a menționat că, din păcate, autorităţile nici până astăzi nu au dat răspuns la întrebările menţionate, chiar dacă ele sunt aşteptate de o mulţime de cetăţeni ai Republicii Moldova.„În aceste condiţii, vin cu alte întrebări:Stimată conducere a Republicii Moldova, rămân în vigoare declaraţiile anterioare despre existenţa unui plan privind soluţionarea problemei transnistrene?Rămân în vigoare declaraţiile despre posibilitatea soluţionării problemei transnistrene în această toamnă?De ce, totuşi, nu aţi făcut public până acum acest plan, care-i vizează pe toţi cetăţenii Republicii Moldova? În genere, aveţi de gând să-l faceţi public? Dacă, da, când anume?Aţi avut careva discuţii cu administraţia de la Tiraspol despre reglementarea problemei transnistrene în baza planului menţionat?Cine, totuşi, sunt partenerii externi cu care discutaţi despre planul menţionat şi în ce măsură contaţi pe suportul lor în eventualitatea  implementării acestuia?”, a mai afirmat Irina Vlah.

Oricât de bun ar fi vinul moldovenesc și oricât de caldă ar fi ospitalitatea moldovenilor, despre care scriem cu mândrie în broșurile turistice, experiența de pe Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău te readuce repejor cu picioarele pe pământ. Sau, mai exact, pe asfaltul din fața terminalului, sub o serie de copertine metalice provizorii care au devenit peste noapte noua mascotă a infrastructurii naționale și o sursă de satiră pe rețelele sociale, se arată într-o analiză NewsAlert.md. Cum s-a ajuns ca principala poartă aeriană a țării, revenită în gestiunea statului sub promisiunea unei administrări transparente și moderne, să ofere mai degrabă senzația unui iarmaroc oriental decât a unui aeroport european? La prima vedere, cifrele prezentate triumfalist de autorități arată spectaculos. Administrația raportează o creștere record a traficului, depășind pentru prima dată pragul istoric de 6 milioane de pasageri, pe fundalul unor salturi procentuale de departe peste media din UE. În realitate, o parte considerabilă a acestui boom nu este rezultatul vreunei strategii geniale de atragere a investițiilor, ci, mai degrabă, o consecință directă a contextului regional. Închiderea spațiului aerian din Ucraina a transformat Chișinăul într-un nod de tranzit forțat pentru sute de mii de cetățeni ucraineni, la care s-a adăugat revenirea la Chișinău a unor companii low-cost atrase strict de tăierea tarifelor. Traficul a explodat, însă capacitatea de operare a aerogării a rămas blocată în deceniul trecut. Pe măsură ce aglomerația din sezonul estival a început să depășească capacitatea terminalului, administrația condusă de directorul Sergiu Spoială a venit cu o „soluție de moment”: trei structuri metalice și copertine exterioare destinate pre-îmbarcării. Justificate pompos de Sergiu Spoială și de Ministerul Infrastructurii prin exemplul aeroportului din Verona, aceste corturi temporare au fost taxate dur de pasageri. În spațiul public, contrastul dintre discursul oficial și imaginile cu sute de oameni înghesuiți sub copertine a consfințit porecla neoficială a aerogării: „filiala Piața Centrală marca Spoială”, dotată cu pistă de decolare. Sub această fațadă improvizată se ascund însă deficiențe operaționale grave și o lipsă acută de viziune managerială. La orele de vârf, aeroportul devine o cursă cu obstacole pentru călători. Sute de oameni se calcă în picioare în cozi kilometrice la filtrele de securitate, unde timpul de așteptare trece frecvent de o oră. Experții economici arată că soluțiile rapide și ieftine constau în achiziția de scanere moderne cu raze X, care ar permite pasagerilor să lase laptopurile și lichidele în ghiozdane, însă autoritățile continuă să verifice pasagerii cu echipamente învechite. Tensiunea acumulată la filtre se mută direct la porțile de îmbarcare. În loc de suport, pasagerii blocați la securitate sunt întâmpinați de funcționari iritați care țipă la microfon, acuzând ironic călătorii că au stat la cafea, în timp ce avioanele riscă să piardă rândul la decolare și să rămână blocate la sol. În timp ce discursul public se axează pe proiecte viitoare, pista principală supraviețuiește din cârpeli periodice de întreținere. Lucrările de asfaltare și plombare executate pe timp de vară sunt prezentate ca realizări majore, deși conducerea recunoaște că suprafața are nevoie de o reconstrucție capitală din temelii, amânată până la elaborarea unui master plan valabil pe termen lung. Problema majoră identificată de experții din aviație este că planul susținut de Sergiu Spoială privind extinderea terminalului cu 5.000 de metri pătrați, un proiect de aproximativ 800 de milioane de lei, riscă să fie depășit de realitate încă din ziua în care vor fi tăiate panglicile. Un aeroport care procesează peste 6 milioane de pasageri pe an are nevoie de o infrastructură masivă de cel puțin 20.000 de metri pătrați și de benzi de securitate automate, nu de așa-numitele „soluții de avarie” implementate de la un sezon la altul. Contractul din umbra corturilor metalice: cine ia cei 150 de milioane de lei În timp ce imaginile cu pasagerii înghesuiți sub copertine metalice circulă pe rețelele sociale, la câteva sute de metri distanță se joacă o partidă mult mai puțin vizibilă publicului: cea a banilor publici alocați pentru reconstrucția propriu-zisă a clădirii terminalului aeroportuar. Potrivit documentației publicate pe platforma națională de achiziții publice, Aeroportul Internațional Chișinău a lansat, la 7 mai 2026, o licitație deschisă pentru „Lucrări de construcție la obiectul «Reconstruirea clădirii Terminalului Aeroportului Internațional „Eugen Doga” – Chișinău»” (nr. achiziție 21616012, lot 12317942; MTender ID ocds-b3wdp1-MD-1778151934629). Valoarea estimată a contractului, fără TVA, a fost stabilită la 157.637.400 de lei, iar criteriul de atribuire a fost prețul cel mai scăzut. La procedură au depus oferte patru companii, iar rezultatul final spune, în sine, o istorie, cel puțin, ciudată. Estate Invest Company a depus cea mai mică ofertă, de 150.105.598,97 lei, și a fost declarată învingătoare la 31 iulie 2026. Standard Byte a oferit 153.844.229,50 lei, cu doar 3,7 milioane de lei mai mult, dar a fost anulată, autoritatea contractantă motivând laconic că „ofertantul nu corespunde altor criterii de selecție”. DAS a oferit 159.527.999,94 lei și a fost eliminată cu exact aceeași formulare. Singura ofertă rămasă în cursă alături de câștigătoare a fost cea a Eurostil Construct, de 169.804.219,72 lei, dar care la momentul publicării acestui material figura „în așteptare”. Motivarea oficială a desemnării câștigătorului invocă art. 75 alin. (5) și (5¹) din Legea nr. 74/2020 privind achizițiile publice în domeniile apărării și securității, autoritatea contractantă limitându-se să menționeze că oferta Estate Invest Company este considerată conformă și acceptată. Ceea ce atrage atenția în acest dosar nu este neapărat cine a câștigat, ci modul în care a câștigat. Cele două oferte imediat superioare ca preț, Standard Byte și DAS, au fost eliminate din cursă cu o formulare identică, fără nicio detaliere publică a criteriilor concrete pe care acestea nu le-ar fi respectat. Standard Byte a depus oferta în asociere cu firma „Horus” (Horus-Prom), companie cu istoric de contracte cu Ministerul Apărării pentru obiective la Băcioi, iar DAS a invocat în dosarul de calificare experiență din șantiere din România, la Focșani și la Unirea Towers. Absența unei motivări detaliate a descalificării acestor doi concurenți, singura documentație publică disponibilă fiind câte un fișier generi, face imposibilă, în acest stadiu, verificarea independentă a temeiniciei deciziei grupului de lucru al Aeroportului. Practic, din patru concurenți, doar doi au ajuns să fie comparați cu adevărat, iar eliminarea rapidă a celorlalți doi a restrâns competiția exact în punctul în care diferența de preț dintre câștigător și următorul clasat conta cel mai mult. Estate Invest Company nu este un nume nou în peisajul scandalurilor imobiliare legate de deputați PAS Numele companiei câștigătoare a apărut, în ultimele luni, într-un context care depășește cu mult piața achizițiilor publice. Potrivit unei investigații publicate în presă, fostul deputat PAS Alexandr Trubca a fost implicat într-o afacere imobiliară derulată împreună cu fostul parlamentar PAS Viorel Barda și chiar cu Estate Invest Company, compania care dezvoltă un complex locativ. Trubca și-a depus mandatul de deputat la 10 iulie 2026, invocând faptul că activitatea sa economică „afectează imaginea și credibilitatea întregii echipe” PAS, iar la scurt timp după demisie, Autoritatea Națională de Integritate a inițiat controlul averii și al intereselor sale personale, pe fondul unei sesizări privind posibile nepotriviri între veniturile declarate și achizițiile de bunuri imobile și mobile ale familiei sale. Este important de subliniat că acest episod, în prim plan cu Trubca, nu are, deocamdată, nicio legătură juridică stabilită cu contractul de reconstrucție a Terminalului „Eugen Doga”, iar Trubca nu este menționat în documentația licitației câștigate de Estate Invest Company. Ceea ce leagă totuși cele două episoade este exact numele companiei: aceeași Estate Invest Company care, cu câteva luni în urmă, apărea ca partener într-o afacere imobiliară a unui parlamentar PAS obligat să demisioneze pe fondul controverselor de imagine este astăzi beneficiara unui contract public de 150 de milioane de lei, obținut după eliminarea rapidă și puțin motivată a doi din trei concurenți. Umbra unui nou lobby politic Potrivit unor surse apropiate de dosar, deputatul PAS Vasile Grădinaru ar fi făcut lobby în favoarea omului de afaceri Iurie Dîrda și al companiei Estate Invest Company, câștigătoarea licitației pentru reconstrucția Terminalului „Eugen Doga”. Sursele susțin că Grădinaru ar fi intervenit pe lângă persoane implicate în procesul de luare a deciziei, pentru a susține interesele lui Iurie Dîrda și ale Estate Invest Company. Informația nu a fost, deocamdată, confirmată prin documente sau de instituțiile implicate. Sursele noastre susțin că deputatul ar acționa ca intermediar de lobby între mediul de afaceri legat de Iurie Dîrda și decidenții implicați în procedura de achiziție de la Aeroportul Internațional Chișinău, un tipar care, dacă se confirmă, nu ar fi singular: precedentul Trubca arată că proximitatea dintre foști sau actuali deputați PAS și proiectele imobiliare sau contractele legate de Estate Invest Company a mai generat, în ultimul an, controverse publice și verificări instituționale. Subliniem că, la acest moment, informația despre rolul lui Vasile Grădinaru și al lui Iurie Dîrda provine exclusiv din surse neoficiale și nu a fost confirmată documentar sau instituțional, iar asocierea cu precedentul Trubca este una de context, nu o dovadă a vreunei fapte concrete în dosarul actual. Nicio persoană sau companie menționată în acest material nu a fost, până la publicare, condamnată sau sancționată în legătură cu faptele descrise, iar Alexandr Trubca respinge public acuzațiile aduse în dosarul penal separat în care este vizat. Dacă informația despre rolul lui Grădinaru se confirmă, ea ar adăuga un strat suplimentar de îngrijorare la un dosar care ridică deja semne de întrebare structurale: o procedură în care doi din patru concurenți sunt eliminați fără explicații publice detaliate, pentru o companie care a mai fost asociată public cu un parlamentar PAS nevoit să demisioneze, într-un domeniu ca infrastructura aeroportuară strategică, unde presiunea politică asupra deciziilor de achiziție ar submina exact garanțiile de transparență pe care legislația trebui să le ofere. Aeroportul, între improvizație și interese Rezultatul concret al acestui întreg proces, corturile metalice de la intrarea în terminal, cozile kilometrice, personalul iritat de la filtrele de securitate, este ceea ce văd, zilnic, mii de călători. Ceea ce nu văd, însă, este modul în care se decide, în spatele ușilor închise ale grupurilor de lucru pentru achiziții, cine va construi, cu bani publici, aeroportul de mâine și cât de aproape stau, uneori, deciziile administrative de rețelele politice și de afaceri. Aeroportul Internațional „Eugen Doga” este cartea de vizită a țării și prima sau ultima impresie pe care o lasă Republica Moldova. Astăzi, el rămâne exemplul clasic al prăpastiei dintre cifrele mari din rapoartele guvernamentale și realitatea de la sol, dar se pare și dintre discursul despre transparență și modul concret în care se atribuie contractele publice de sute de milioane de lei.

Procurorul General al Ucrainei, Ruslan Kravcenko, și-a depus cererea de demisie, anunțul fiind făcut chiar de acesta pe pagina sa de Facebook. Decizia vine pe fondul unui scandal de proporții instrumentat de organele anticorupție, care vizează protejarea unor rețele ilegale de call-center-uri și spălare de bani.„Este o decizie politică și am luat-o asumat. Nu vreau ca funcția de Procuror General să fie folosită drept instrument de confruntare politică. Poziția mea față de acuzațiile aduse rămâne neschimbată”, a scris Kravcenko. Acesta a mulțumit Președintelui Ucrainei și Radei Supreme pentru încrederea acordată, solicitând aprobarea cererii de demisie.Demisia survine în urma unei operațiuni speciale de amploare, denumită „Cartagina”, desfășurată de Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAP). Anchetatorii au deconspirat o rețea infracțională condusă de un oficial din cadrul Biroului Procurorului General (OGP), specializată în protejarea centrelor ilegale de apel și legalizarea mijloacelor bănești obținute fraudulos.În cadrul ședinței de judecată privind măsura preventivă aplicată suspectului — Serghei Kropîva, adjunctul șefului Departamentului Cooperare Internațională din OGP —, procurorii SAP au prezentat interceptări din martie 2026. Anchetatorii susțin că Kropîva se afla sub directa protecție a lui Kravcenko. În schimbul influenței sale, subalternul s-ar fi ocupat de gestionarea lucrărilor de reparație la vila lui Kravcenko din localitatea Kozîn, ar fi intermediat obținerea unei vize americane pentru soția Procurorului General și i-ar fi organizat acestuia petrecerea de zi de naștere la Madrid.În replică, Ruslan Kravcenko a negat categoric orice implicare în schemele ilegale sau că ar fi dat dispoziții de favorizare a rețelelor de call-center-uri. De asemenea, el a respins speculațiile din presă privind un seif plin cu bani fotografiat de NABU, menționând că imaginile nu au legătură cu biroul său și că le-a oferit anchetatorilor acces complet la spațiile de lucru pentru verificări. Funcționarul vizat în anchetă a fost deja suspendat și urmează să fie demis.

Oamenii legii din Ialoveni investighează circumstanțele unui grav accident rutier soldat cu decesul unei persoane. Un bărbat, cu vârsta aproximativă de 40–45 de ani, a fost găsit fără suflare pe partea carosabilă a traseului R-3.Cadavrul a fost depistat de un echipaj din cadrul Serviciului accidente rutiere al Inspectoratului de Poliție Ialoveni, în timp ce polițiștii se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu și patrulau traseul Chișinău–Hîncești.Potrivit informațiilor preliminare furnizate de autorități, victima ar fi fost tamponată violent de un automobil. După impact, conducătorul auto a părăsit locul faptei, încercând să se sustragă anchetei.În prezent, polițiștii desfășoară acțiuni operative de identificare a vehiculului și a șoferului implicat, fiind inițiate procedurile de urmărire penală.Poliția face un apel către cetățeni: persoanele care au tranzitat zona în intervalul orar recent, dețin imagini de pe camerele de bord sau pot oferi informații relevante despre acest caz sunt rugate să contacteze imediat cel mai apropiat post de poliție sau să apeleze numărul de urgență 112.

Un incident grav s-a produs recent în orașul Durlești, unde un bărbat de 51 de ani a fost împușcat în regiunea mâinii în urma unui conflict stradal. Poliția Capitalei a inițiat o anchetă penală și documentează toate circumstanțele cazului.Potrivit informațiilor preliminare furnizate de inspectori, conflictul a izbucnit pe fundalul unor neînțelegeri mai vechi între victimă și un tânăr de 22 de ani. În timpul altercației, tânărul ar fi extras o armă confecționată artizanal și ar fi tras în direcția bărbatului.Bărbatul rănit a fost preluat de un echipaj medical și transportat de urgență la spital pentru îngrijiri. Medicii confirmă că viața acestuia este în afara oricărui pericol.Oamenii legii au reținut suspectul pentru 72 de ore, pe numele acestuia fiind deschis un dosar penal pentru tentativă de omor. Organele de drept precizează că datele sunt preliminare și pot surveni modificări pe măsura derulării anchetei.

Un accident rutier grav soldat cu decesul unei persoane s-a produs duminică seara, în jurul orei 22:00, pe traseul R-16, în apropierea satului Egorovca din raionul Fălești.Potrivit datelor preliminare oferite de Inspectoratul General al Poliției, la volanul unui automobil de marcă Renault se afla un tânăr în vârstă de 23 de ani. Acesta a tamponat un bărbat de 38 de ani, care se deplasa direct pe partea carosabilă.Imediat după impact, conducătorul auto a frânat brusc, fapt ce a provocat deraparea și răsturnarea vehiculului.La fața locului au intervenit echipajele medicale și oamenii legii. Pietonul a fost preluat în stare gravă și transportat la Spitalul Raional Fălești. Din păcate, în ciuda eforturilor depuse de medici, bărbatul a decedat din cauza leziunilor extrem de grave suferite.Șoferul automobilului a fost supus testării alcoolscopice la locul accidentului, iar rezultatul a arătat că acesta nu consumase alcool.Oamenii legii au inițiat o anchetă pe acest caz și continuă investigațiile pentru a stabili toate circumstanțele exacte în care s-a produs tragedia.

Partidul de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) a obținut o victorie categorică în alegerile regionale din landul Saxonia-Anhalt, obținând 43,8% din voturi (39 de mandate), potrivit rezultatelor oficiale preliminare. Deși a înregistrat cel mai bun rezultat din istoria sa, formațiunea nu a atins majoritatea absolută de 42 de locuri necesară pentru a guverna singură în parlamentul regional de 83 de fotolii.  Situația creează un blocaj politic fără precedent în Saxonia-Anhalt. Uniunea Creștin-Democrată (CDU), care a condus executivul regional până în prezent, a suferit un eșec usturător, prăbușindu-se la 17,2% din voturi (15 mandate). Însuși premierul în exercițiu, Sven Schulze, a pierdut confruntarea directă în circumscripția sa din Magdeburg în favoarea candidatului AfD.  Rezultatele oficiale preliminare și distribuția mandatelor: AfD: 43,8% — 39 de locuri   CDU: 17,2% — 15 locuri   SPD (Social-Democrații): 9,3% — 8 locuri   Partidul Verde: 8,9% — 8 locuri   Partidul de Stânga (Die Linke): 8,6% — 8 locuri   Alianța Sahra Wagenknecht (BSW): 5,3% — 5 locuri   Partidul Liberal Democrat (FDP) a obținut doar 2,6%, ratând pragul electoral de 5%.  Scrutinul a fost marcat de o mobilizare masivă: rata de participare a fost de aproape 78%, reprezentând cel mai ridicat nivel din Saxonia-Anhalt de la reunificarea Germaniei în 1990.  Sahra Wagenknecht, pivotul viitoarelor negocieriIzolarea AfD de către partidele tradiționale face ca formarea unei coaliții alternative fără extrema dreaptă să fie extrem de dificilă. Blocurile de centru și stânga (CDU, SPD, Verzi și Die Linke) însumează împreună doar 39 de mandate, insuficiente pentru o majoritate.  În acest context, Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) devine actorul cheie. O eventuală alianță între AfD și BSW ar depăși pragul majorității, asigurând 44 de locuri. Ambele formațiuni împărtășesc poziții similare pe plan extern, opunându-se sprijinului militar pentru Ucraina, militând pentru atenuarea sancțiunilor împotriva Rusiei și solicitând negocieri rapide cu Moscova.  

Veaceslav Platon, inițiatorul Platformei ”Bună ziua!”, consideră că una dintre problemele actuale ale Republicii Moldova este divizarea societății și lipsa unui dialog real între grupurile cu viziuni diferite. Potrivit lui, oamenii au ajuns să comunice în spații separate, fără să-și confrunte argumentele și fără să încerce să înțeleagă poziția celeilalte părți, scrie telegraph.md.„Societatea noastră este astăzi divizată”, a declarat Platon în interviul acordat jurnalistului Gheorghe Gonța. El a dat drept exemplu relația dintre reprezentanții guvernării și vocile critice la adresa acesteia, susținând că cele două părți nu ajung să participe la aceleași discuții.„La noi nu există dialog, nu există confruntare de viziuni. Noi nu ne intersectăm. Noi spunem una, ei spun alta. Ei nu aud argumentele noastre”, a spus Platon.Potrivit lui, problema nu este existența unor opinii diferite, ci faptul că acestea nu mai sunt confruntate într-o discuție comună. Platon susține că această separare favorizează repetarea acelorași poziții, în timp ce argumentele și dovezile ajung să conteze tot mai puțin.„Societatea noastră este complet divizată, se distanțează. Eu nu te aud pe tine, tu nu mă auzi pe mine. Și noi repetăm același lucru, insistăm fiecare asupra propriului punct de vedere”, a declarat el.„Argumentele, dovezile nu sunt necesare. Nimeni nu ascultă nimic. Este rău”, a continuat Platon.În opinia sa, depășirea acestei separări presupune existența unor spații în care persoane cu viziuni diferite să poată comunica și să-și confrunte argumentele.„Trebuie să comunicăm. Trebuie să facem schimb de opinii”, a spus Platon, adăugând: „Trebuie dialog. Este nevoie de un spațiu onest pentru o discuție onestă”.Această problemă este invocată de Platon și drept unul dintre motivele pentru lansarea platformei civice „Bună ziua!”. El spune că nu intenționează să conducă personal structura, ci își vede rolul ca pe unul de comunicare și reunire a oamenilor.„Eu sunt un comunicator, un om care va încerca să unească oamenii. Vreau să fac o platformă onestă, un asemenea spațiu pentru o discuție serioasă, pentru ca noi să putem face schimb de opinii și să vorbim așa cum este”, a explicat Veaceslav Platon.În prezent, Veaceslav Platon se află în Regatul Unit, stabilit la Londra, fiind plecat acolo imediat după ce a fost eliberat de autoritățile judecătorești de la Chișinău. În prezent, el este vizat de alte proceduri juridice, inclusiv de una privind extrădarea în Republica Moldova, care însă nu a fost examinată până în prezent.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, ar urma să poarte convorbiri telefonice separate cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, și cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Potrivit publicației Kyiv Independent, care citează un oficial american, ambele apeluri sunt preconizate pentru ziua de luni, 7 septembrie.  Convorbirile diplomatice vor avea loc după ce liderul de la Casa Albă va fi informat detaliat de către emisarii săi speciali, Steve Witkoff și Jared Kushner, cu privire la rezultatele celei mai recente runde de negocieri purtate la Moscova și Kiev.  Turneu diplomatic intens între Moscova și KievReprezentanții speciali ai președintelui american au desfășurat în ultimele zile o misiune diplomatică maraton. Sâmbătă, Witkoff și Kushner s-au aflat la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin, iar duminică au sosit la Kiev cu un tren al companiei Ukrzaliznîțea.  În capitala Ucrainei, emisarii americani s-au întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski în Piața Sofia. După o scurtă vizită la catedrală, părțile au trecut la negocieri oficiale. În cadrul declarațiilor oferite presei, Jared Kushner a reconfirmat intențiile ferme ale administrației Trump de a identifica o soluție pentru oprirea războiului.  La rândul său, Volodimir Zelenski a precizat că la Kiev sunt programate mai multe runde de consultări. După discuțiile directe cu reprezentanții SUA, urmează negocieri la care vor lua parte și reprezentanți din Franța, Marea Britanie și Germania. Emisarii americani au părăsit Kievul în noaptea de duminică spre luni, tot pe cale feroviară.  Conform surselor diplomatice, Trump îl va apela mai întâi pe Vladimir Putin, iar ulterior va discuta direct cu Volodimir Zelenski.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat vineri că îi trimite pe trimișii săi speciali, Jared Kushner și Steve Witkoff, la Moscova și Kiev pentru a prezenta o propunere de încheiere a războiului din Ucraina. Liderul de la Casa Albă s-a arătat optimist privind șansele de a ajunge la un acord, menționând că administrația sa are „o idee pentru pace”.În reacție la această inițiativă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus o încetare a focului pe durata vizitei celor doi emisari americani. Zelenski a subliniat că Ucraina va opri atacurile aeriene și a cerut părții ruse o măsură similară pe perioada desfășurării discuțiilor. Propunerea de armistițiu vine la scurt timp după ce Kievul a acuzat Moscova de o escaladare majoră prin atacarea sediului Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) cu o dronă, soldată cu cinci răniți.În paralel, întrebat despre acuzațiile recente ale Germaniei privind un atac hibrid cu dronă orchestrat de Rusia asupra aeroportului din Leipzig, Donald Trump a minimalizat îngrijorările legate de o eventuală expansiune a conflictului, declarând că Vladimir Putin „nu caută să atace teritoriul NATO”.

Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării (StratCom Moldova) se află în centrul unui scandal public, după lansarea recentă a unui ghid didactic destinat profesorilor și elevilor de liceu. Activistul civic Vlad Bilețchi acuză instituția că introduce de facto polit-propaganda și cultul personalității în școli, arătând că trei din cele cinci activități propuse pentru disciplina Limba și Literatura Română au la bază discursuri politice susținute de președinta Maia Sandu.Ce conține ghidul didacticDocumentele publicate de StratCom arată că fragmentarea și analizarea discursurilor prezidențiale au fost integrate direct în cerințele de studiu ale elevilor din ciclul liceal:  Activitatea nr. 1: Discursul de Ziua Independenței (2025). Textul propus include pasaje precum: „Am reuşit să punem Moldova pe calea integrării europene pentru că vrem şi merităm să trăim în pace... Vrem ca aici, în R. Moldova, să trăim la fel de bine cum se trăiește în statele europene.” Pe baza acestuia, liceenilor li se cer aplicații practice cu pronunțat caracter politic, cum ar fi: o dezbatere cu tema „să aducem Europa acasă”, elaborarea unui manifest intitulat „Datoria noastră: Moldova 2040” și realizarea unui pachet multimedia prin intervievarea a doi oameni din comunitate.  Activitatea nr. 2: Mesajul de Ziua Memoriei și Recunoștinței (2020). Fragmentul abordează conflictul armat de pe Nistru din 1992, definind libertatea ca pe un atribut ce trebuie protejat de amenințări subtile: „Uneori sunt amenințate prin arme... Alteori sunt amenințate prin dezinformare, propagandă și încercări de a ne slăbi încrederea în propria țară.”  Activitatea nr. 5: Discursul de comemorare a victimelor foametei (1946-1947). Textul axat pe trauma istorică colectivă condamnă deciziile regimului stalinist și se încheie cu declarația: „Adevărul ne ajută să înțelegem... Șii, mai presus de toate, numai adevărul ne face liberi. Vă mulțumesc!” Elevilor li se cere să identifice sintagmele ce conturează trauma colectivă și să demonstreze polisemia unor verbe în baza textului semnat de șefa statului.Acuzații de polit-propagandă și paralele cu perioada sovieticăActivistul Vlad Bilețchi a reacționat dur pe rețelele de socializare, subliniind că transformarea discursurilor unui lider politic în material de studiu obligatoriu pentru disciplina de limba maternă reprezintă o deraiere de la standardele democratice:„Hai să ne imaginăm pentru o secundă că la putere ar fi Igor Dodon și ar face același lucru, cum și cât ar țipa de tare cei care astăzi aplaudă?! Cultul personalității și idolatrizarea liderilor ne duce tot mai aproape și mai aproape de tradițiile și valorile Uniunii Sovietice, unde polit-propaganda era obligatorie în instituțiile de învățământ!”, a punctat Bilețchi.Până în prezent, reprezentanții Centrului StratCom și ai Ministerului Educației și Cercetării nu au transmis un punct de vedere oficial.